Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 31 January 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleDiverseMain

Direcția pentru Cultură București, recenzii negative pe Google Maps. Doar 3,1 stele din 5

20
recenzii negative pe Google Maps
Procurorii au fost așteptați miercuri la sediul Direcției pentru Cultură

Direcția pentru Cultură a Municipiului București a primit doar 3,1 stele din 5, pe Google Maps, din partea cetățenilor care au interacționat cu instituția. Scorul este considerat unul slab în sistemul de referințe al aplicației.

Majoritatea criticilor sunt legate de modul de primire a documentelor necesare pentru eliberarea avizelor de intervenție la clădiri istorice sau din zone de protecție istorică.

Una dintre recenziile negative îl vizează chiar pe directorul Dragoș Frăsineanu, acuzat că nu a intervenit pentru a rezolva o reclamație privind două clădiri de patrimoniu asupra cărora s-ar fi intervenit ilegal.

CITEŞTE ŞI: Șeful Direcției pentru Cultură din Capitală, Dragoș Frăsineanu, către reporterul Buletin de București: „Mâine sunt la voi la ușă, cu poliție și procuratură. Nu e cazul să-ți distrugi viața

Recenzii negative pe Google Maps. Ce i-a nemulțumit pe cetățeni

„O bătaie de joc”, a scris Bogdan Hariga, în urmă cu o lună.

„Doamna de la registratură refuză să înregistreze proiecte pe motiv că nu îi plac dumneaei (practic își asumă rolul de comisie de monumente).

După ce că programul este mizerabil (luni – miercuri, între 10.00 și 13.00), vorbește la telefon în interes personal în timp ce lumea așteaptă în hol. Cu toate acestea, când se apropie ora 13.00 le spune celor din hol să nu mai stea, că nu le mai înregistreză dosarele”, s-a plâns bucureșteanul.

Totuși, acesta a mai notat că „între timp lucrurile au evoluat în bine”.

Dezastru! Nu am întâlnit o instituție publică așa prost organizată și cu servicii așa de rele.

Perioada de răspuns. Dezastru. Am depus documentația în decembrie 2022 și am completat-o ulterior de două ori (doamna de la registratură erijându-se în comisie și nu a vrut să-mi primească documentele considerand că sunt incomplete).

Nici în prezent, la aproape un an de zile, nu am un răspuns, iar problema lor nu este neapărat volumul de lucru.

Îmi este greu să cred că în intervalul acesta de timp nu au emis avize la firme sau alte persoane care au depus ulterior solicitări.

Modalități de comunicare. Dezastru. Nu poți depune sau ridica decât de la sediul instituției. Domnilor, orice solicitare/comunicare trebuie să o facilitați și în format electronic. Orice interacțiune cu publicul presupune un risc suplimentar de șpagă, negociere sau orice alte oportunități neadecvate;

Răspunsuri formulate. Dezastru. Cel puțin în cazul meu, s-a solicitat completarea documentație, avându-se în vedere schimbarea materialului din care este confecționat un perete al garajului. Nu tu bază legală, nu tu argumente legale, nu tu măcar comunicarea a ceea ce se dorește, în sensul că trebuie modificat peretele ca structura sau design. Se dorește stucatură, lambriu, cărămidă, pe ce culoare?”, este evaluarea făcută de către Sorin Voda.

CITEȘTE ȘI: Unul dintre directorii implicați în avizarea expoziției din Olanda, protejat de ministrul Culturii

Directorul Dragoș Frăsineanu, vizat direct de o critică

De recenziile negative de pe Google Maps nu a scăpat nici directorul Direcției pentru Cultură a Municipiului București, Dragoș Frăsineanu.

„O altă instituție care funcționează doar pe hârtie. Te duci în audiență la dl. director, îi prezinți situația dezastruoasă în care se află două clădiri de patrimoniu ocupate abuziv, îți promite că se interesează și că te ajută, apoi îți trimite o hârtie în care spune că a sesizat pe altcineva.

Aici s-a încheiat toată treaba domnului director, așa înțelege dânsul să protejeze patrimoniul cultural al Bucureștiului. Bravo!”, a scris și Dragoș.

„Dacă ar fi posibil, aș atribui stele cu minus. Avizele se eliberează în 4 luni, nu răspunde nimeni la telefon, nu este nimeni de găsit, nu au timp, dar nici nu muncește nimeni acolo. Nu e nimeni prezent, nu ai cu cine să vorbești, trebuie să aștepți doar mesaj.

Nu găsesc avizele după număr de înregistrare. În era tehnologiei nu au nimic automatizat pe computer. Nu răspunde nimeni, nu interesează pe nimeni doar leafa să vina la timp, în rest….. incompetență și nesimțire cât cuprinde în aceasta direcție”, se plângea, acum șase ani, când director era tot Dragoș Frăsineanu, și utilizatoarea Maria Ionescu.

Au fost, desigur, și câteva recenzii laudative. Toate evaluările de pe Google Maps pot fi citite aici.

CITEŞTE ŞI: Frăsineanu de la Direcția pentru Cultură, absolvent de Geografie, carieră de funcționar presărată de controverse. Soția, consilier de stat la Cancelaria lui Marcel Ciolacu

Parchetul General la Direcția pentru Cultură București

Mai multe documente de la Direcția pentru Cultură a Municipiului București (DCMB) sunt ridicate miercuri, în dosarul privind furtul din Olanda al tezaurului dacic, anunță surse din Parchetul General pentru G4Media.

Buletin de București a scris marți că certificatul de export pentru Coiful de aur de la Coțofenești, cu ajutorul căruia piesele de tezaur au putut părăsi Capitala, a fost semnat de șeful Direcției pentru Cultură București, Dragoș Frăsineanu.

Potrivit legislaţiei, instituția care administrează bunurile de patrimoniu, adică Muzeul Naţional de Istorie, a trebuit să obțină avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor și aprobarea ministrului Culturii.

De asemenea, a fost obligatorie prezentarea unui contract de asigurare pentru bunul care urmează a fi exportat, cu excepția unor cazuri deosebite, când se poate obține un certificat de garanție guvernamentală din partea statului gazdă, scrie Buletin de București.

În cazul Coifului de aur, în baza acestor documentele, la care se adaugă un aviz de principiu, hotărârea se comunică și Inspectoratului General al Poliției Române.

În cele din urmă, în cazul coifului de la Coțofenești, certificatul de export a fost eliberat de Direcția pentru Cultură a Municipiului București (DCMB), unde director este Dragoș Frăsineanu, „protejatul” Nataliei Intotero.

CITEȘTE ȘI: Parchetul General ridică documente de la Direcția pentru Cultură București, în dosarul furtului din Olanda

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.