Cercetări pentru noi antibiotice se desfășoară la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutică (ICCF) din București. Miza este combaterea microorganismele rezistente la tratamentele existente.
Aceștia analizează proteinele FeS, molecule esențiale pentru viață, formate din clustere de fier-sulf, care joacă un rol crucial în procesele celulare precum respirația și sinteza ADN-ului, potrivit revistei Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
„Prin izolarea și purificarea acestor proteine din bacterii și utilizarea simulărilor moleculare, cercetătorii proiectează molecule cu potențial antibiotic, oferind soluții inovatoare pentru rezistența la antimicrobiene, una dintre cele mai mari provocări globale de sănătate.
Prevenirea și combaterea rezistenței la antibiotice necesită strategii integrate care includ reducerea consumului inutil de antibiotice, educarea publicului și a profesioniștilor din domeniul sănătății, dar și investiții în cercetare pentru a dezvolta noi medicamente și alternative terapeutice”, menționează cercetătorii ICCF.
CITEȘTE ȘI: Retrospectiva Verde | Lupte pentru protejarea spaţiilor verzi din Capitală, în 2024
Proteine cu rol vital în existența microorganismelor
Totodată, monitorizarea și controlul strict al utilizării antibioticelor în toate domeniile sunt esențiale pentru a preveni răspândirea microorganismelor rezistente.
„În acest context, proiectul Proiectarea și screeningul unor molecule de inactivare a proteinelor FeS – ținte moleculare la microorganisme antibiotic – rezistente, din cadrul Programului Nucleu Cercetări multidisciplinare avansate pentru identificarea și caracterizarea de produse şi tehnologii inovative alternative, cu aplicabilitate în ştiinţele vieţii, al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutică – ICCF Bucureşti, se încadrează unei politici publice la nivel european de combatere a infecțiilor cu agenți patogeni rezistenți.
Obiectivul acestui proiect îl reprezintă cercetarea și descoperirea unor noi antibiotice ca alternative terapeutice, în cadrul planului de acțiune european O singură sănătate (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM), lansat de Parlamentul European în septembrie 2018 și Strategiei farmaceutice pentru Europa, lansată de Comisia Europeană în noiembrie 2020, destinate unei provocări majore pentru sănătatea publică, reprezentată de microorganismele rezistente la antibiotice”, precizează Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
Studiate în ultimele două decenii, proteinelor conținând clusterul fier-sulf, prezente în aproape toate organismele vii, li se acordă o atenție deosebită în ultimii ani, pe măsura noilor descoperiri privind rolul acestora în procesele celulare și relația lor cu terapia.
„Având un rol vital în existența microorganismelor, aceste proteine pot deveni ținte terapeutice de elecție în terapie, prin inhibarea lor cu molecule ligand ca potențiale antibiotice, realizânduse moartea celulară.
Deși se recunoaște această posibilitate, studiile publicate în această direcție sunt foarte puține, iar cele referitoare la izolarea și purificarea proteinelor microbiene FeS se referă la molecule recombinante obținute prin inginerie genetică și care nu aparțin unor microorganisme antibiotic-rezistente.
Proiectul ICCF își asumă o provocare și o acțiune temerară, de a izola, a purifica aceste proteine și de a proiecta molecule ligand pentru combaterea unor microorganisme sălbatice multirezistente, cunoscând dificultățile recunoscute în izolarea și purificarea acestora”, menționează și cercetătorii ICCF.
Cercetări pentru noi antibiotice. Colaborare cu spitalul de boli infecțioase București
Prin colaborare cu Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”, s-au obținut, din colecția acestuia, primele tulpini de microorganisme antibiotic-multiplu rezistente, recomandate ca importanță clinică și anume: Stapylococcus aureus MRSA (GT4853), izolată din hemocultură, rezistentă la opt antibiotice, și Escherichia coli ESBL (GV0739), rezistentă la nouă antibiotice.
„S-au efectuat studii de sinteză biologică a proteinelor FeS de către microorganisme, de identificare a acestor proteine în soluțiile obținute și se studiază purificarea lor. În paralel, s-au efectuat studii de proiectare moleculară in silico, constând în caracterizarea cuantică a unor molecule model conținând grupări (clustere) FeS și de proiectare a unor molecule ligand.
Se utilizează algoritmi de calcul hibrizi DFT (Density Functional Theory) pentru calculul proprietăților și simulări de andocare moleculară pentru evaluarea afinității față de proteinele țintă”, precizează aceștia, potrivit publicație In House, a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Rezistența la antibiotice rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea globală în secolul XXI, iar colaborarea internațională și responsabilitatea fiecărui individ sunt esențiale pentru a opri această criză în expansiune.
Sursa: Știință și comunicare
