Manifestaţiile împotriva fascismului, un curent extremist din interbelic pe care candidatul la prezidențiale Călin Georgescu l-a adus din nou în actualitate, continuă săptămâna asta în București și în alte orașe din țară, precum Ploiești, Craiova și Brașov. Mai mult, studenți români din Olanda au anunțat că vor organiza și ei, luni, un protest „pro-Europa, pro-transparență și anti-fascism”, de la ora 18:00, ora României, în fața Ambasadei României din Haga, conform HotNews.ro.
Aceste proteste au început luni, 25 noiembrie, la Universitate, „punctul 0 al democrației” după cum l-au numit studenții. Miercuri, protestul din București se mutase în Piața Victoriei și a fost ziua cu cei mai mulți participanți, peste 2.000.
*******
În urmă cu aproape 80 de ani, ziarul Scânteia scria că 70.000 de studenți „au coborît aevea pe străzile Capitalei pentru a lua parte la grandioasa manifestaţie cu care tinerii progresiști au înțeles să închee Săptămâna tineretului mondial antifascist”.
Buletin de București publică articolul integral, apărut în ziarul Scânteia pe 30 martie 1945, așa cum a fost încărcat în arhiva arcanum.com.
Articolul de mai jos a fost publicat în contextul în care, pe 6 martie 1945, sub presiunea Uniunii Sovietice, la îndemnul adjunctului ministrului sovietic de Externe, Andrei Vișinski, în România a fost instalat primul Guvern comunist din istoria țării, condus de Petru Groza.
Reamintim, între 1945 și 1956 pe teritoriul României au fost dislocate trupe de ocupație sovietice iar principalele ramuri economice au fost organizate în societăţi mixte româno-sovietice. Scopul oficial al acestora era destinat recuperării datoriilor pe care România le-ar fi avut către Uniunea Sovietică în urma războiului.
Istoricii consemnează că sovieticii nu au respectat acordul şi s-au folosit de aceste societăţi pentru a prelua controlul efectiv asupra economiei româneşti, maximizând exporturile la prețuri derizorii către Moscova în timp ce România se confrunta cu o penurie de bunuri de larg consum și prețuri prohibitive la rafturi.
ARTICOLUL INTEGRAL:
„Cu un entuziasm irezistibil, 70.000 de tineri antifasciști au manifestat eri pe străzile Capitalei. Discursurile delegațiilor tineretului sârb, bulgar și ale fruntașilor tineretului progresist din România
I-ați văzut pe tânărul și tânăra din afișul M.T.P.R.-ului (Mișcării Tineretului Progresist din România – n. red.), cari plin de avânt înfig steagul victoriei în țeasta unei bestii hitleriste?
Ei bine, eri, cei doi tineri, multiplicați de treizeci și cinci de mii de ori, au coborît aevea pe străzile Capitalei, pentru a lua parte la grandioasa manifestație cu care tinerii progesiști au înțeles să închee Săptămâna tineretului mondial antifascist.
A fost mai mult decât o manifestație, mai mult decât o adunare în care s-au rostit cuvântări, a fost un imn. Imnul primăverii, al muncii, al cântecelor, al veseliei, – imnul libertății și al dorului de viață, – într-un cuvânt, imnul tinereții, imnul luptei pentru zdrobirea fascismului.
Eliberat de cătușele și călușurile dictaturilor fascisto-reacționare, tineretul soarbe aerul împrospătat al țării și prinde puteri titanice pentru a le pune în slujba poporului.
Iată-i sosind din toate cartierele, din fabrici și cămine, din școli și dela facultăți, încolonați în drum spre Piața Romană. În fruntea fiecărei coloane defilează carele… era să zic „alegorice”. Dar cuvântul nu se potrivește, căci nu e vorba de simboluri, ci de lucruri reale, de realizări ale tinerilor muncitori.
Reale sunt plugurile făurite sau cumpărate de ei, reale sunt lucrările pe cari ei le fac, crâmpeie rupte din viața lor de toate zilele, reală este tinerețea lor, avântul lor, elanul lor de nestăvilit.
Cei 70.000
Cea dintâi sărbătorire liberă a „Săptămânii antifasciste a tineretului mondial” a fost pentru tineretul din România, o împrejurare fericită de a-și manifesta dorul arzător de înfăptuiri mari, pentru binele poporului din care s-a ridicat.
Ieri după amiază, Capitala a trăit entuziasmul tinereții, bucuria de nespus a primăverii și a nădejdiilor. Tineretul s-a dovedit încă o dată deținătorul neobosit al încrederii în viitor, al avântului neașteptat în muncă, al iureșului amețitor în luptă, luminos ca steagul însuși al victoriei.
Străzile orașului au cântat ieri imnul tinereții. Dar sărbătoarea aceasta a fost în primul rând un imn al muncii. La tribuna depe care au vorbit delegații, s-au perindat, în uralele nesfârșite ale celor 70.000 de tineri, muncitori, țărani și școlari veniți din toate colțurile țării, angajamentele fabricilor, cartierelor și universităților, pentru grăbirea victoriei.
Sutele de unelte agricole dăruite plugarilor, pentruca „niciun petec de țarină să nu rămână nemuncit”, dublarea și triplarea producției avioanelor, tancurile, chesoanele și bucătăriile de campanie, pentru aprovizionarea frontului, echipele sanitare și culturale și brigăzile de muncă pentru sate, organizațiile Sportului Popular și pionierii, în primele rânduri ale manifestanțiilor, au spus ieri mai mult decât cei ce au adus cuvântul tineretului la tribună, mai mult decât carele alegorice, decât torțele care au străbătut străzile în căderea nopții.
Tineretul s-a înrolat în marea luptă de eliberare a poporului.
Cei 70.000 care au intonat ieri, la meeting-ul din Capitală, imnul tinereții învingătoare și năvalnice, s-au legat să nu cruțe oboseala și să nu-și cruțe viața, până când spectrul crimei și a nopții fascismului nu va fi, pentru totdeauna, alungat din calea liberei dezvoltări a tineretului.
Tineretul acesta s-a călit, ca oțelul, în focul luptei. El sparge tiparul, trece dincolo de el, trainic, cuprinzător, năvalnic.
Acesta este tineretul care crede în viitorul luminos al poporului, tineretul care făurește acest viitor, pe front și întărind spatele frontului, prin munca neobosită și prin unitatea sa nesdruncinată. Niciodată n-au stat cu mai multă încredere reciprocă, cu mai multă dragoste, alături, fabrica, ogorul și școala.
Iată unde trebuie căutată taina izbânzii noastre, chezășia forței noastre de neînvins.
Tineretul progresist din România a răspuns cu o căldură uluitoare, mâinii pe care tineretul sovietic, fruntașul luptei mondiale antifasciste, ne-a întins-o, prin apelul său, adresat „Tineretului iubitor de libertate din lumea întreagă”.
Fiindcă tineretul nostru s-a dovedit într-adevăr iubitor de libertate și gata să lupte cu orice preț, oriunde s-ar găsi, ca să păstreze neîntinat titlul de iubitor de libertate. El a legat lupta aceasta de chemarea pe care Guvernul democratic al țării, a adresat-o poporului. Și a înțeles că aceasta este calea izbânzii, cu fața spre popor.
Aici trebue căutat izvorul patriotismului nostru, al dorului nostru de înfăptuiri minunate pentru patria jefuită și batjocorită de fasciști.
Patriotismul nostru este ura împotriva dușmanilor poporului. Pentru aceasta, străzile, vibrând de legământul puternic: moarte fasciștilor, au cântat ieri imnul tinereții.
Trec tinerii muncitori
Trec diferite organizații ale tinerilor din fabrici I.C.A.R. (Întreprinderea de construcții aeronautice din România) cu cor de băeți și fete, și cu un autocamion, trăgând după el un avion întreg, veritabil, pe care tinerii l-au reparat și l-au pus în funcțiune pentru front.
Trece Wolf-ul, care a făcut un cuptor de campanie și cinci proectile. Un ucenic ne strigă de pe mașină: „Tovarășe, să scrii acolo, cuptorul este pentru ai noștri, iar proectilele pentru nemți”.
Trece Adesgo (fabrică de ciorapi, în prezent deținută de grupul israelian Tefron – n. red.) cu plugurile cumpărate pentru țărani, tinerii fabricii de Chibrituri care au ridicat producția cu aproape 100 mii de cutii pe zi, ajungând la 810.000, Standard care a făcut pentru front 4 telefoane de campanie, tineretul fabricii Gagel (fabrică de pâine – n. red.), care a dublat producția de pâine, C.F.R. Grivița, care întotdeauna e în frunte și nu s-a dezmințit nici de data aceasta, ei au făcut cadou pentru țărani 50 de rarițe și prășitoare, Distribuția, Gagel din Ștefan cel mare, Herdan, Ford, dar cine ar putea să le mai înșire.
Vin, vin cu miile și umplu Piața Romană cu entuziasmul lor. Un tunet de aplauze salută prezidiumul de onoare care este format din Mareșalul Stalin, Comitetul Mondial al Tineretului din Londra, eroii tineri ai Uniunii Sovietice și guvernul Petru Groza. Ropote de aplauze salută cuvântările șefilor mișcărilor de tineret progresiste, ale delegaților străini și un val de entuziasm ridică cuvântarea reprezentantului pionierilor din România, Săndulescu Iulian, care e elev în clasa a II-a a liceului Sfântul Iosif.
După cuvântări, se pornește în coloană masivă pe Bulevardul Brătianu în jos, cu torțele aprinse, îndreptându-se către Piața Palatului (astăzi, Piața Revoluției – n. red.).
Tinerii când trec pe lângă reprezentanții Armatei Roșii sau pe lângă soldați ai Armatei Române izbucnesc în urale, arătându-și astfel recunoștința către acei care i-au salvat din ghiarele fascismului și le-au dat libertatea.
Coloanele în valuri dese se rostogolesc pe bulevarde, iar pe marginile grupelor mii de torțe luminează zorile unor vremuri noi. Pe rând pășesc tinerii dela C.F.R., Vulcan, Voina, Set, I.A.R. (Industria Aeronautică Română – n. red.), I.C.A.R., pionierii sau studenții democrați și mulți, mulți alții. Lozinci le răsună din mii de glasuri tinerești.
„ME-TE-PE-RE! Tineret progresist! Studențimea democrată! Muncitorii și studenții!”
Ura împotriva fascismului
În întunericul care se lasă încet, peste blocurile uriașe ale Bucureștiului, flăcările torțelor luminează ca niște greeri în întuneric. Ici, colo, în carele alegorice, câte o lumină, câte un reflector, ne fac să bănuim ce se petrece acolo. Uite, acum trec tinerii dela Voina, care până seara târziu întețesc focul din vatra de pe mașină și bat de zor fierul înroșit, care scânteind luminează fețele lor.
Încet, coloanele se strâng în Piața Palatului, în piața care la 24 Februarie călăul Rădescu ( Nicolae Rădescu, fostul prim-ministru, care e demisionat la 28 februarie 1945 – n. red.). a ucis pe unii din cei mai buni fii ai poporului, alături de cari au căzut mulți tineri, ca Voicu Stan, Halpern Iuliu. Și zecile de mii de tineri își rostesc ura lor împotriva dușmanilor poporului, strigând cu hotărîre: „MOARTE FASCIȘTILOR, MOARTE CRIMINALILOR DE RĂZBOI!”
Azi, tineretul eliberat de coșmarul fascismului vrea să-și arate hotărîrea în luptă. Tineretul își strigă lozincile și din 70.000 de glasuri răsună: „Poporul și Regele, Trăiască primul Rege democrat”. Și apoi când începe fanfara, corul tuturor celor de față intonează „Imnul Regal”.
După asta se încinge o uriașă horă, la care în jurul torțelor aprinse, în sunetele fanfarei, dansează alături delegatul bulgar, tânărul locotenent român, o fată din vestita echipă de călușari, un membru al Comitetului Central al U.T.C (Uniunii Tineretului Comunist – n. red.), partizana iugoslavă și în roată nesfârșită studenți, ucenici, soldați, elevi, pionieri și muncitori.
Într-un elan nestăpânit, într-un avânt irezistibil se învârtește hora și dacă ar fi după ei, nu s-ar despărți până în zori.
Însă, ei știu că Săptămâna Tineretului Mondial Antifascist nu este decât prima săptămână a ofensivei de primăvară și se întorc spre casă, ducând flacăra torțelor lor aprinse, ca să le lumineze calea în lupta și în munca înzecită pentru cultură și progres.
Cuvântările rostite
Meetingul a început prin cuvântarea d-lui Călin Popovici, președintele MTPR, care a declarat deschis primul mare meeting al tineretului progresist, propunând următorul prezidium de onoare: MAREȘALUL STALIN, d. FRANKLIN ROOSEVELT și d. WINSTON CHURCHILL, Consiliul mondial al tineretului cu sediul la Londra, tinerii eroi ai U.R.S.S și d. dr. Petru Groza, președintele consiliului de miniștri.
D-sa și-a continuat cuvântarea anunțând că un prezidium activ a fost format, având ca membri pe d. Călin Popovici, d. Mihai Svabici, președintele delegației tineretului iugoslav, și d. Vasile Popov, președintele delegației bulgare.
Președintele MTPR a arătat apoi că prin aderarea maselor de tineri români la mișcarea tineretului progresist, se dovedește lumii întregi că viitorul țării și marea cauză a înfrățirii popoarelor va fi deservită de un tineret democrat și solidar.
D. Călin Popovici își închee cuvântarea aducând salutul tineretului progresist din România către tineretul antifascist sovietic, iugoslav, bulgar, englez și american și către Consiliul mondial al tineretului din Londra.
În fața microfonului instalat în balconul Academiei comerciale, a luat apoi loc tov. Mihnea Gheorghiu, secretar general al MTPR, care a arătat importanța și realizările tineretului antifascist în cursul acestei săptămâni de înfrățire.
A vorbit apoi d. Mihai Svabici, șeful delegației iugoslave, care a povestit în emoționante cuvinte tinerilor români episoadele luptei de partizani a tineretului iugoslav, împotriva fasciștilor asupritori și a adus salutul miilor de tineri antifasciști pe care îl reprezintă.
La sfârșit, o tânără româncă i-a oferit un frumos buchet de garoafe roșii, din partea MTPR.
După aceasta, a luat cuvântul d. Arcev, din delegația bulgară, care a descris suferințele tinerilor bulgari în regimurile fasciste și elanul cu care au alergat în sprijinul guvernului democratic.
Zecile de mii de tineri adunați în Piața Romană au subliniat prin entuziaste aclamații adeziunea lor sufletească la lupta vecinilor noștri, împotriva hitlerismului.
Delegatului bulgar i s-a oferit deasemeni un buchet de garoafe roșii.
A vorbit apoi tânărul muncitor Costinaș Gheorghe, dela fabricile Mociornița, care a adus salutul tineretului muncitor la această mare înfrățire a tinerimii antifasciste mondiale, după care a luat cuvăntul tov. Ioniță Dan, din partea comisiunii tineretului din Confederația generală a muncii, care rememorează situația gravă a tineretului din toate păturile sociale, subliniind efortul pe care-l face astăzi tinerimea din lumea întreagă pentru o viață mai bună și orizonturi mai largi.
Salutul studenților progresiști este adus de lt. Vasilescu Mircea, care a amintit suferințele îndurate de studențimea democrată și de maltratările și asasinatele la care a fost supusă, când lagărele și închisorile se umpleau cu studenți și se întâlneau acolo cu profesorii lor: doctorul Oeriu, prof. Vlădescu, prof. Constantinescu și atâția alții vinovați de a-și fi iubit țara.
Cuvântarea studentului Vasilescu a fost acoperită de uralele manifestanților.
Au mai rostit cuvântări: tânărul Vasile Tudor, din partea Organizației sportului popular și Săndulescu Iulian, elev în clasa a II-a a liceului Sfântul Iosif.
Cuvântul de încheiere a fost rostit de d. Călin Popovici, președintele MTPR, care a dat citire textului telegramelor omagiale trimise tineretului antifascist din Uniunea Sovietică, Consiliului Mondial al tineretului din Londra și Guvernului de concentrare democratică dr. Petru Groza:
«Tineretului sovietic
Tineretul progresist din România, adunat în marele meeting de încheiere a „Săptămânii tineretului antifascist mondial”, vă transmite vouă, care ați stat în primele rânduri ale luptei antifasciste mondiale, cele mai calde urări de prietenie și de dragoste.
Urmând eroicul exemplu al vostru, al tineretului crescut de Stalin, marele prieten al tineretului din lumea întreagă, ne luăm angajamentul să luptăm fără cruțare pentru grăbirea victoriei definitive asupra fascismului, dușmanul omenirii și pentru adâncirea prieteniei noastre, sub steagul luminos al progresului.
Trăiască solidaritatea internațională a tineretului iubitor de libertate!
Moarte fascismului!»
– Mișcarea Tineretului Progresist din România (MTPR)
«Consiliului Mondial al Tineretului – Londra
Tineretul progresist din România, adunat în primul său meeting la încheierea „Săptămânii tineretului antifascist mondial”, trimite Consiliului mondial al tineretului adeziunea sa și angajamentul de a nu își cruța oboseala, așa cum în vremurile prigonirii hitleriste nu și-a cruțat viața și libertatea pentru sdrobirea definitivă a fascismului.
Astăzi, tinerii ostași români înaintează spre apus, alături de eroicul tineret al Armatei Roșii, astăzi tinerii noștri muncitori, țărani și studenți, participă neobosiți la grăbirea victoriei, oriunde se găsesc.
La chemarea voastră, adresată tineretului lumii libere răspundem cu toată hotărârea.
Pentru sdrobirea completă și definitivă a fascismului, pentru întemeierea după război a unei păci solide în toată lumea, pentru solidaritatea tineretului progresist din toată lumea.»
– Mișcarea Tineretului Progresist din România (MTPR)
«Moțiune și telegramă către Guvernul de concentrare democrată Petru Groza
Tineretul progresist din România, întrunit în marele meeting de încheiere a „Săptămânii tineretului antifascist mondial”, urează guvernului democrat al țării, o grabnică realizare a marilor sale sarcini și îl asigură că este alături de el, pentru că prin toate sforțările și într-un spirit de înfrățire a generațiilor să participe la efortul actual.
Tineretul își ia angajamentul să lupte cu însuflețire pentru democratizarea țării, să participe activ la campania de însămânțări (a pământului – n. red.), la sprijinirea frontului, la campania sanitară, la reconstrucția țării.
Luptăm pentru o Românie liberă și democrată, unde masele largi ale tineretului să aibă drepturi și posibilitatea să se desvolte pentru progres și cultură, prin sdrobirea definitivă a fascimsului.»
– Mișcarea Tineretului Progresist din România (MTPR)
S-au mai expediat telegrame tineretului bulgar și iugoslav.
D. Călin Popovici a arătat apoi că prezența într-un număr imens a tineretului antifascist la această primă reuniune comună, este înainte de toate un act de solidarizare, pe drumul noii vieți democratice.
D-sa încheie cu vibrante urări pentru buna prietenie a tineretului nostru cu tineretul U.R.S.S și din Balcani, precum și cu tineretul marilor Națiuni Unite din Apus.”
*** cu grafia originală
Ziarul Scânteia
Ziarul Scânteia a fost editat în ilegalitate, începând cu 1931, de Partidul Comunist Român (PCR), conform manualelor de istoria presei din care învață studenții de la Facultatea de Jurnalism din București (FJSC).
La 29 septembrie 1944, ziarul Scânteia a intrat în legalitate, ca organ al Comitetului Central al PCR. În noiembrie 1944 se editează Scânteia tineretului, ambele ziare apărând pâna în decembrie 1989, iar pentru copii se tipărea Scânteia pionierului.
Articolul de mai sus este o felie de istorie şi nu are corespondenţă în actualitatea lui 2024, date fiind convingerile politice de atunci versus cele de acum. Este o rememorare care pune în context valurile extremiste care apar şi dispar de-a lungul deceniilor.
CITEȘTE ȘI: „CCR, ciuma roșie!”. A patra zi de proteste anti-Georgescu. Contramanifestația, ruptă în două
