Turul I al alegerilor prezidenţiale a transformat Ilfovul, în ceea ce priveşte harta electorală. Dacă în ultimii ani era preponderent galbenă (voturi majoritare pentru PNL, la locale, parlamentare şi prezidenţiale), acum ilfovenii l-au ocolit pe Nicolae Ciucă şi au votat, în procente aproape egale, Elena Lasconi şi Călin Georgescu. Pe cromatica stabilită de Autoritatea Electorală Permanentă asta înseamnă albastru-roz.
Mai exact, Elena Lasconi a luat 25.59% din voturile ilfovenilor, în vreme ce candidatul extremist Călin Georgescu a strâns 23.56% din sufragii.
Asta în vreme ce Nicolae Ciucă a prins doar locul al V-lea, ca la nivel naţional, cu 11.51%, întrecut de George Simion (12.47%) şi Marcel Ciolacu (12.39%).
PNL are controlul judeţului Ilfov până în 2028 cel puţin. La prezidenţiale, însă, liberalii și-au ratat ținta
Asta a dovedit că nu e de ajuns ca primăriile să fie conduse de primari liberali şi nici că a contat că preşedintele Consiliului Judeţean este, de asemenea, membru PNL. Nicolae Ciucă nu a convins în rândul electoratului tradiţional de dreapta, care a „cotit” către alte opţiuni.
În „era” Pre-USL (alianţa PSD-UNPR-PNL-PC din 2012), judeţul era condus de PDL. Din 2012 şi până în 2020, PNL a tras sforile în Ilfov, prin Marian Petrache, ales în 2012 pe listele USL. Supremaţia PNL a continuat, în ceea ce priveşte alegerile locale, şi în 2016. Patru ani mai târziu, PNL şi-a consolidat controlul asupra judeţului şi a punctat şi la alegerile parlamentare.
Anul acesta, la alegerile locale, tot PNL a câştigat majoritatea primăriilor din judeţ, dar şi Consiliul Judeţean, prin Hubert Thuma, condamnat pentru corupție, care a obţinut astfel al doilea mandat (din partea alianţei electorale PSD-PNL).
Această alianţă, începută acum mai bine de un deceniu, întreruptă şi reluată, pare că a şters din identitatea PNL de la nivelul zonei metropolitane. Coroborat cu neîncrederea electoratului în Nicolae Ciucă şi faptul că prăbuşirea popularităţii lui Klaus Iohannis s-a reflectat asupra sa, rezultatul PNL de la prezidenţiale a fost unul dintre cele mai slabe din istorie – Ciucă a obţinut doar 30.242 de voturi din Ilfov, ceea ce l-a plasat pe locul al V-lea.
CITEŞTE ŞI: Nicușor Dan a votat cu Elena Lasconi. Îi promisese și lui Ciucă. Ce spune despre Călin Georgescu
De la galbenul liberalilor la albastrul USR şi rozul cu care a fost marcat Călin Georgescu
Dacă în 2019, Klaus Iohannis a fost preferat de ilfoveni în detrimentul Vioricăi Dăncilă, în 2024 oamenii au rămas cu întrebarea „Eu cu cine votez?”. Iar răspunsul i-a scindat în două tabere: cea a pro-occidentalismului şi cea a suveraniştilor, care şi-au împărţit câte un sfert din totalul voturilor.
PSD a „înroşit” o singură localitate – Dărăşti-Ilfov, în vreme ce PNL a rămas cu trei localităţi „galbene”: Găneasa, Afumaţi şi Nuci.
Cu Elena Lasconi s-a votat majoritar în Snagov, Baloteşti, Corbeanca, Mogoşoaia, Otopeni, Tunari, Ştefăneştii de Jos, Voluntari, Dobroeşti, Chiajna, Bragadiru, Popeşti-Leordeni şi Berceni.
Asta în vreme ce Călin Georgescu a luat cele mai multe voturi din Periş, Ciolpani, Gruiu, Grădiştea, Moara Vlăsiei, Dascălu, Petrăchioaia, Buftea, Chitila, Dragomireşti-Vale, Ciorogârla, Domneşti, Clinceni, Cornetu, Măgurele, Jilava, 1 Decembrie, Copăceni, Vidra, Glina, Cernica, Pantelimon şi Brăneşti.
Practic, Lasconi a luat localităţile adiacente Bucureştiului (cu mici excepţii) şi în cele considerate bogate, „presărate” de-a lungul DN1, în vreme ce Georgescu a punctat cu precădere în cele de la marginea judeţului.
CITEŞTE ŞI: Cum au votat Bucureştiul şi zona metropolitană la alegerile prezidenţiale
Cum s-a transformat electoral Ilfovul. Ce spun experţii
Buletin de Bucureşti a stat de vorbă cu sociologul Barbu Mateescu pentru a găsi o explicaţie mai profundă în afară de votul de blam al oamenilor nemulţumiţi de establishment-ul politic.
Acesta consideră că nemulţumirile şi furia de la nivel naţional au fost „altoite” la Ilfov, pentru că locuitorii din comunele şi oraşele limitrofe au o particularitate:
„Poate şi mai puternică frustrarea sau emoţia, pentru că sunt oameni care sunt şi mai expuşi la ceea ce înseamnă bogăţie. Foarte mulţi muncesc în Bucureşti… în funcţie de comună s-ar putea să fie una mai mixtă din punct de vedere social şi asta e ceva mai insidios cumva, care măreşte frustrarea şi supărarea, când vezi oameni foarte-foarte prosperi şi tu nu eşti”, spune Barbu Mateescu.
Sociologul consideră că „în continuare sunt două Ilfovuri” – referindu-se la situaţia economică a celor din judeţ – iar această divizare se vede şi la vot.
Totuşi, dacă vorbim de o medie, Ilfovul este în top 10 la PIB per capita, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În august 2024, salariul mediu net în judeţ era de 5146 de lei. O linie mediană între veniturile mari ale angajaţilor multinaţionalelor care şi-au deschis filiale în judeţ şi ale celor care lucrează în domenii prost plătite.
Un alt indicator relevant – la o populaţie de aproximativ 540.000 de oameni, aproape 78.000 erau pensionari în trimestrul al II-lea din 2024, cu o pensie medie de 2261 de lei.
Şomajul este aproape inexistent, cu doar 0.4% (august 2024).