Ce cred arhitecții despre prima întrebare de la referendumul Capitalei?
Bucureştenii sunt chemaţi, pe 24 noiembrie – primul tur al alegerilor prezidențiale, să răspundă și la scrutinul local organizat de Primăria Generală: trei întrebări, trei buletine de vot.
- Sunteți de acord ca Primarul General al Municipiului București să emită Autorizațiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului? (propusă de primarul general)
- Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București? (propusă de primarul general)
- Sunteți de acord ca Primăria Municipiului București să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenire a consumului de droguri în toate școlile din București? (propusă de PSD).
Buletin de București a discutat cu arhitectul Emil Ivănescu, președintele Filialei din București a Ordinului Arhitecților România, despre centralizarea autorizaţiilor de construire şi efectele pe care le-ar putea avea asupra oraşului.
Dacă cetăţenii vor fi nevoiţi să răspundă cu „Da” sau „Nu” la această întrebare, procesul pentru autorizarea construcțiilor este mult mai complex, cu mult mai multe probleme, de la nevoia de calitate și coerență la nevoia de eficientizare și digitalizare.
Specialistul a povestit pentru Buletin de București viziunea și nevoile arhitecților din Capitală, comunitate implicată și afectată de întregul proces.
Riscul unui blocaj și nevoia de specialiști
Unul dintre principalele argumente împotriva centralizării autorizațiilor de construire, conturate în spaţiul public, se referă la riscul unui blocaj urbanistic.
Mai precis, va avea Nicușor Dan timp să semneze toate autorizațiile, în contextul în care întârzieri există și cu sistemul actual?
La această întrebare, edilul Capitalei a răspuns răspicat „Da”, argumentând că în București se emit circa 4.000 de autorizații pe an, deci vreo 20 pe zi: „Nu sunt așa multe”.
Ce cred arhitecții
Comunitatea arhitecţilor din Bucureşti, direct afectată de ritmul de emitere a documentelor, nu este atât de sigură pe răspunsul primarului general.
Din punctul de vedere al comunității noastre, arhitecții doresc o eficientizare a acestor proceduri de autorizare, o emitere la timp, o respectare a legii.
Preşedintele OAR Bucureşti susține că „pentru un oraș atât de mare și cu atât de multe probleme”, procesul de autorizare este atât de complex și dificil, încât Primăria Capitalei trebui să aibă un număr foarte mare de specialiști și „un management foarte bine pus la punct” pentru a face față.
În caz contrar, teama de un blocaj urbanistic va deveni o realitate.
Dacă se centralizează, atunci e o nevoie de un aparat foarte mare de personal care să analizeze toate proiectele și să facă tot acest proces. Vă dați seama, se presupune că totul va trebui să fie gestionat într-un management foarte bine pus la punct, altfel blocajele ar fi imense. Cu toate bunele intenții.
Cât durează emiterea unui document? București vs alte capitale europene
OAR București susține organizarea unui referendum, dar trage un semnal de alarmă cu privire la anumite probleme din urbanism care, potrivit organizației, au fost prea puțin adresate în spațiul public, dar care nu pot fi ignorate: nevoia de eficientizare, digitalizare, transparenţă, consultare şi comunicare.
Susținem, în primul rând, situația membrilor arhitecți și noi am avut niște întâlniri cu colegii noștri. Noi, de altfel, public am spus că există niște probleme care în orice organizare, nouă sau veche, trebuie rezolvate, pentru că altfel este inutil.
Dacă în București obținerea unui certificat de urbanism poate dura și câteva luni bune, în alte țări, de pildă Franța sau Anglia, acesta poate fi eliberat în 5-10 minute, printr-un sistem digitalizat și o bună colaborare instituțională, adaugă Emil Ivănescu.
Proiectele, autorizațiile sunt online, adică nu sunt undeva dosite și doar cu titlu. Toată lumea poate să vadă părți din proiectul respectiv.
Şi la PMB există o astfel de iniţiativă din mandatul trecut, când a fost creată baza legală pentru prezentarea proiectelor online, care ar trebui şi implementată.
CITEŞTE ŞI: Hub de management urban la PMB pentru rezolvarea problemelor de trafic și combaterea poluării
Şi legislaţia ar trebui actualizată, întrucât o parte din termenele prevăzute nu mai corespund cu realitatea secolului XXI, astfel de discuţii existând inclusiv între OAR şi oamenii din minister.
„Noi credem că poate ar trebui schimbat acest context de 30 de zile (n.r. termenul legal pentru emiterea unei autorizații de construire, în condițiile în care documentația este completă și respectă toate cerințele legale), pentru că nu mai este real. Adică poate ar trebui revizuit termenul pentru emiterea unui document, poate ar trebui mai multe zile.
Sau alte documente, de exemplu, cum e certificatul de urbanism, în 10 zile maxim nici n-ai ce să faci, cum am zis, în 5-10 minute pe digital îți dă un certificat de informare, care cel mai simplu certificat de urbanism.
Din partea comunității profesionale, ne-am fi dorit să se vină și cu aceste lucruri pe masă, ne-am fi dorit o dezbatere reală, și cu bune, și cu rele, că adevărul nu există într-o singură parte.”
Între „urbanism derogatoriu” şi responsabilităţi prea mari. Ce cred arhitecții
În acelaşi timp, aceste modele europene funcţionează fundamental diferit, explică preşedintele OAR Bucureşti: responsabilitatea maximă revine beneficiarului, proiectantului şi evident constructorului.
Dar acolo lucrurile-s foarte dure, dacă vreți, nu există urbanism derogatoriu.
Mai precis, se respectă legislaţia, se respectă valorile stabilite prin Planul Urbanistic General (PUG) sau Planurile Urbanistice Zonale (PUZ).
Nu mai vii tu cu un alt proiect de urbanism să schimbi coeficienți pe motiv că vrei un etaj în plus.
CITEȘTE ȘI: REPORTAJ | „Drama” stradală a Prelungirii Ghencea. Cartiere construite pentru profit, nu pentru oameni
În schimb, în Capitală, lucrurile stau exact invers. Din cauza istoriei noastre vechi și problematice, primăria a preluat cât mai multă responsabilitate și există o neîncredere generală, între instituții și beneficiari, un fel de „care pe care”, explică arhitectul Emil Ivănescu.
În țări precum România și în cazul nostru Bucureștiul, responsabilitatea încă este la administrație. Și atunci este o presiune enormă pe oamenii din administrație.
Centralizarea autorizațiilor de construire. Pe ce mizează Primăria Capitalei
În același timp, Primăria Generală este „mereu în căutare de personal” în acest domeniu, declară arhitectul Emil Ivănescu.
„Eu știu că PMB are o politică de a trage profesioniști pe zona de urbanism. Înainte nu prea aveau, dar în ultima perioadă am înțeles că au început să se angajeze mai mulți în administrație.
Și noi, la nivelul Ordinului, avem o comunicare către colegii noștri să se implice în administrație, pentru că lucrurile s-au mai schimbat, inclusiv salarizare mult mai bună, adică nu poți să mai zici că stai pe 3 lei și ai o responsabilitate mare.
Nu, cel puțin în orașele foarte mari, un om în administrație este bine remunerat. Are într-adevăr o responsabilitate mare, se lovește de multe probleme, dar e în mijlocul problemei, de fapt. Și e și bine remunerat. Deci sunt niște condiții mai bune.
Din acest motiv, și cei de la PMB, de fapt, mizează că vor atrage oamenii din administrațiile celelalte către administrația centrală. Cel puțin așa comunică.
Acum știți, oamenii sunt oameni, dar oricum ar fi, chiar dacă aduci un om bun, cel mai important e cum lucrezi cu acel om, câtă libertate îi dai, bineînțeles, în limitele legii, în cadrul legii și în cadrul politicii și contextului local.”
Legea locului: Nevoia de coerenţă şi calitate în construcţii
Într-adevăr, Capitala are nevoie de calitate și unitate în construcții. Acestea ar trebui reglementate, în principal, prin Planul General Urbanistic (PUG), adaugă arhitectul Emil Ivănescu:
PUG-ul este, cum să zic, regulamentul sau legea locului care creează unitatea Bucureștiului, noi nemaiavându-l, îl avem pe cel vechi, dar trebuie actualizat, atunci lucrurile tind să funcționeze disjunct.
Cel vechi este în curs de actualizare și cel mai probabil, ar urma să fie în curs de actualizare și anul viitor, dar este de înțeles, consideră președintele OAR.
„Ce este foarte bine este că actuala primărie a dat drumul la PUG, deci este un lucru foarte bun. Deși au existat niște anunțuri foarte optimiste că anul acesta s-ar termina măcar la draft. Din câte știm, probabil se va mai lucra și anul viitor și este normal pentru că sunt niște documentații care atunci când a fost început PUG-ul acesta nou s-au învechit și trebuie actualizat. Apoi, este și problema cu cadastrul, adică sunt probleme foarte tehnice aici.
Deci ce vreau să spun este că de ce avem nevoie esențial este un nou PUG. Câtă vreme nu va exista acest PUG, în orice formă am încerca să rezolvăm lucrurile, ele nu vor funcționa 100% bine.”
Exemple de bune practici
În același timp, există și construcții de foarte bună calitate în București, există și profesioniști și modele de bune practici, despre care nu se prea discută în spațiul public, este ceea ce cred arhitecții.
Iar neîncrederea generală între instituţii, beneficiari, proiectanţi şi constructori poate fi rezolvată doar prin exemple de bune practici, atât la nivelul investiţiilor private, cât şi la nivelul administraţiilor, argumentează arhitectul.
Sunt profesioniști, arhitecți, constructori, ingineri care își fac foarte bine treaba, chiar la calitate europeană, dar ei coexistă și cu cei care, din păcate, nu-și fac treaba cum ar trebui.
Pentru rezolvarea acestor probleme, consultarea cetăţenilor este esenţială, dar este nevoie şi de o dezbatere, un dialog constant între instituţii.
Într-adevăr, ne dorim o calitate bună pentru București. Este firesc și din păcate, acest lucru se obține pe termen lung, nu poți să-l obții mâine cum își doresc oamenii.
Comments are closed.