Buletin de București a discutat cu trei economiști, Cristian Păun, Adrian Negrescu și Dragoș Cabat, despre efectele referendumului asupra economiei Capitalei și asupra modului de administrare a bugetelor publice.
Bucureștenii sunt chemați la urne, duminică, 24 noiembrie, de către primarul general Nicușor Dan. Edilul proaspăt reales le cere locuitorilor din Capitală să spună dacă sunt de acord cu două modificări majore: autorizațiile de construire să fie emise doar de către Primăria Generală și dacă bugetele primăriilor de sector să fie decise de către Consiliul General al Municipiului București (CGMB).
Cei trei economiști au explicat, în mare parte, că reorganizarea bugetară propusă prin referendum ar putea aduce beneficii în ceea ce privește finanțarea proiectelor mari din Capitală.
Bucureștiul, „un puzzle cu piese complet nepotrivite”
Profesorul de economie de la Academia de Studii Economice (ASE) Cristian Păun critică sistemul actual, în care administrațiile de sector acționează fragmentat. El susține că probleme majore, precum infrastructura rutieră, termoficarea sau canalizarea, necesită o abordare integrată.
„Astăzi, Bucureștiul este un puzzle cu piese complet nepotrivite una cu cealaltă și evident că dacă pui piesele din acest puzzle într-un loc greșit, poza arată destul de ciudat și chiar arată ciudat astăzi, dacă ar fi să ne comparăm cu marile capitale ale Europei. Dacă treci dintr-un sector în altul, parcă schimbi orașul. Toate aceste probleme de poluare, de infrastructură, de trafic, de școli, de sănătate, spitale trebuie rezolvate integrat”, afirmă profesorul.
Păun pledează chiar pentru extinderea conceptului la nivelul unei zone metropolitane București-Ilfov.
Eu chiar aș merge mai departe decât merge acest referendum și l-aș extinde inclusiv la nivelul București-Ilfov pentru a crea cu adevărat zona metropolitană a Bucureștiului.
Cristian Păun, profesor de economie (ASE)
Reorganizare bugetară sau reformă administrativă
Punctul comun între opiniile exprimate de experții cu care BdB a discutat este nevoia de reformă administrativă. Cristian Păun sugerează o reorganizare, prin care să avem „o dezvoltare coerentă a orașului”.
„Bucureștiul astăzi nu are o administrație eficientă și din motiv că este împărțit pe aceste sectoare, adică cele mai importante probleme ale Bucureștiului astăzi sunt cele care presupun o abordare integrată a orașului și nu o abordare pe sectoare”, spune profesorul.
Analistul economic Adrian Negrescu adaugă că birocrația actuală duce la costuri mai mari și ineficiență, ceea ce face foarte dificil accesul locuitorilor din Capitală la servicii administrative rapide și de calitate.
„Să obții un act administrativ rămâne în continuare o mare provocare, având în vedere numărul mare de locuitori și infrastructura software, mai ales digitală, care e mai mult pe hârtie, nu și în realitate. Sunt primării de sector în București unde ți se spune să intri online, dar până la urmă tot ajungi cu dosarul în mână la ghișeul autorității locale”, spune analistul.
Dragoș Cabat explică faptul că în actuala structură, sectoarele controlează o mare parte din veniturile orașului, în timp ce Primăria Generală suportă costuri semnificative pentru transportul public, termoficare și alte servicii.
„În momentul acesta e ușor dezechilibrată relația dintre venituri și cheltuieli la București față de sectoare. Deci s-ar putea ajunge la o mai bună împărțire, dar probabil că reacția va fi una politică. O să fie bătălia mult mai mare pe Primăria Bucureștiului, pentru că acolo vor fi banii și de acolo se vor împărți”, afirmă analistul economic.
Efectele referendumului asupra economiei: un beneficiu pentru investițiile mari
Cristian Păun este de părere că situația actuală este de vină pentru ritmul lent al marilor investiții derulate de Primăria Generală.
„Probabil că vom apuca de schimbat toți cei 1.000 de kilometri de conducte mari in termoficare și o să începem să le schimbăm din nou pe cele cu care am început, că atât de mult durează să le schimbăm. Aici e nevoie de resurse multe, e nevoie de viteză, de implicare. Asta nu se face printr-o abordare de tip plăcintă, de tipul fiecare pleacă acasă cu câte o felie de plăcintă”.
Toți cei trei economiști recunosc că o reorganizare a bugetului ar putea facilita finanțarea proiectelor de anvergură.
Cristian Păun consideră că resursele ar putea fi direcționate către infrastructura critică, în timp ce Dragoș Cabat subliniază potențialul de a atrage mai ușor fonduri externe. Cu toate acestea, Adrian Negrescu spune că „este esențial să existe o prioritizare clară” a investițiilor.
- „Probabil că da, nu vom mai vedea atât de multe panseluțe, atât de mulți palmieri, dar vom vedea ceea ce contează într-adevăr pentru oraș”, explică profesorul de economie.
- „Având o mai mare discreție asupra banilor, o putere discreționară mai mare asupra taxelor locale și asupra celorlalte taxe, sigur că și capacitatea de a atrage fonduri mai multe, împrumuturi de obligațiuni municipale, de exemplu, va crește. Cam ăsta ar fi principalul impact”, este de părere analistul economic Dragoș Cabat.
- „E probabil ca, odată ce banii vor fi strânși la bugetul central, investițiile să fie regândite din punct de vedere al priorităților și să vedem mai mulți bani în infrastructura de apă caldă, de canalizare, în iluminatul public și mai puțin în amenajare de parcări și alte locuri care nu țin neapărat de dezvoltarea imediată și de necesitățile acestei comunități”, a spus analistul Adrian Negrescu.
„Noi plecăm de la o idee preconcepută că domnul primar general ar fi mai bun gospodar”
Dragoș Cabat este sceptic că această schimbare în modul cum se vor împărți banii va aduce un real beneficiu pentru cetățeni, având în vedere că instituțiile sunt politizate, iar deciziile vor fi dominate de interesele partidelor.
„Consiliul General, consiliile de sector, la fel ca primarii, toți sunt votați politic și relația lor cu statul, cu bugetul central, este tot una politică și am văzut atât de mult politizare, mai ales în anul acesta, încât și asta este tradiția românească, nu cred că va fi mai bine sau mai rău pentru cetățean”, explică Cabat.
Un alt punct important pe care îl aduce în discuție analistul cu privire la efectele referendumului asupra economiei este faptul că referendumul are rol doar consultativ.
„Chiar dacă se votează, nu e obligatoriu pentru nimeni. Am mai avut referendumuri, Băsescu a avut și el un referendum la momentul acela, care s-a votat, s-a aprobat și nu s-a mai auzit nimic despre el, nimeni nu l-a băgat în seamă. Deci nici acesta nu este obligatoriu pentru cineva, ci pur și simplu este un referendum mai degrabă consultativ”.
Adrian Negrescu împărtășește aceeași îngrijorare legată de lipsa unei garanții pentru implementarea modificărilor propuse de referendum: „Mi-e teamă că în momentul de față nu există un termen predefinit pentru ca referendumul să devină lege în Parlament”.
El subliniază că deși referendumul ar arăta ce își doresc cetățenii, fără o acțiune concretă în viitorul Parlament, rezultatele vor rămâne doar un set de intenții, care nu se vor materializa.
Analistul Adrian Negrescu adaugă că, în ciuda promisiunilor, există o idee preconcepută conform căreia primarul general va gestiona mai bine banii orașului.
„Până una-alta, nu am văzut nici de la primarul în funcție ceva concret, care sunt planurile lui concrete, ce va face cu banii dacă îi va primi pe toți. Noi plecăm de la o idee preconcepută că domnul primar general ar fi mai bun gospodar decât ceilalți primari de sector, dar nu avem nicio garanție că acest lucru ar deveni realitate și că într-adevăr banii Capitalei ar fi folosiți mai bine”.
CITEȘTE ȘI: DOCUMENT | STB instituie cenzura. Avertizorii publici din companie riscă desfacerea contractului de muncă