Peste 3.200 de apartamente s-au debranșat de la sistemul de termoficare al Bucureștiului, în ultimul an, potrivit datelor oferite de Termoenergetica, la solicitarea Buletin de București.
„Raportat la nivelul lunii octombrie 2024, numărul apartamentelor branșate la rețeaua centralizată de termoficare este de 535.846, iar cel al blocurilor și imobilelor este de 8.271.
În ceea ce privește raportarea la nivelul lunii octombrie 2023, numărul apartamentelor branșate la rețeaua centralizată de termoficare este de 539.051, iar cel al blocurilor și imobilelor este de 8.294”, se arată într-un răspuns al companiei, oferit redacției.
3.200 de apartamente s-au debranșat. Nimeni nu s-a conectat
Printre cei care au renunțat la sistemul centralizat de termoficare al Bucureștiului, în ultimii trei ani, se numără și instituții publice.
„În anul 2022, au solicitat debranșarea de la sistemul centralizat de termoficare 2 instițuții, respectiv o grădiniță și un sediu al unei Direcții de Impozite și Taxe Locale.
Anul trecut s-au debranșat de la rețeaua de termoficare trei sedii ale unor secții de Poliție, iar anul acesta un număr de 4 școli și o grădiniță”, se precizează în răspunsul Termoenergetica.
Compania a menționat că „nu au fost realizate branșamente noi în intervalul 2022- 2024“.
Debranșarea vine cu riscuri pentru vecinii rămași în sistemul centralizat
Reprezentanții Termoenergetica au menționat că debranșarea unui apartament de la rețeaua centralizată de termoficare poate provoca dezechilibre în sistem, mai ales la nivelul blocului.
„Debranșările din condominii pot genera dezechilibre hidraulice care afectează funcționarea instalațiilor în apartamentele rămase branșate la sistemul centralizat de termoficare.
Unul dintre cele mai importante riscuri asociate cu debranșarea este impactul asupra eficienței energetice a întregului sistem.
Atunci când un apartament se deconectează, este perturbat echilibrul hidraulic al întregului sistem, ceea ce poate duce la o distribuție inegală a agentului termic. Apartamentele rămase conectate pot experimenta fluctuații de temperatură, presiune scăzută sau chiar întreruperi ale furnizării de căldură.
Fiecare racordare la rețeaua centralizată contribuie la optimizarea funcționării sistemului, iar deconectările individuale pot duce la scăderea eficienței și la creșterea costurilor pentru ceilalți utilizatori.
De asemenea, dezechilibrele hidraulice pot accelera uzura instalațiilor și pot crește riscul apariției avariilor care necesită intervenții costisitoare pentru remediere”, arată Termoenergetica.
„Poluarea de iarnă” în București, provocată și de încălzirea apartamentelor
Oana Neneciu, directoarea executivă a Ecopolis și coordonatoarea platformei Aerlive , a explicat pentru Buletin de București că „poluarea de iarnă” este un fenomen constant, care ne afectează de la an la an și culminează cu perioada sărbătorilor de iarnă. Aceasta este cauzată de un cumul de factori, de la încălzirea rezidențială și arderile ilegale, la eterna problemă a traficului bucureștean.
Joi, 31 octombrie, în jurul orei 09:00, peste jumătate din senzorii rețelei independente Aerlive erau roșii, indicând un nivel foarte ridicat al poluării.
„S-a dat drumul la termoficare. Fiind temperaturile joase, cetățenii au dat drumul la centralele individuale. Multe astfel de instalații din Capitală încă funcționează pe combustibili solizi și asta este o cauză majoră a acestei „poluări de iarnă”, cum îi spunem noi”, a menționat Oana Neneciu.
CITEȘTE ȘI: A început „sezonul senzorilor roșii”. Poluare masivă în București, joi dimineață
Editor: Răzvan Chiruță
