Proiectul de lege pentru Centura Verde București-Ilfov a fost înaintat inițial către Parlament în data de 12 aprilie 2023, însă a rămas blocat la ultima comisie din Camera Deputaților, cea pentru „agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice”.
Un an mai târziu, prevederile sale au fost depuse și ca amendamente la noul Cod Silvic, jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Nu a fost nici așa „cu noroc”. La aproape jumătate de an după ce a trecut de Senat, codul care ar trebui să protejeze pădurile din jurul Capitalei încă așteaptă raport de la comisiile permanente din Camera Deputaților.
Buletin de București a stat de vorbă cu doi dintre membrii Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, Florin Stoican și Daniel Sărdan, pentru a afla mai multe detalii despre stadiul proiectului Centura Verde București-Ilfov.
„Fiecare lună contează. Noi pierdem acești arbori remarcabili”
După blocajul din Camera Deputaților, textul proiectului de lege privind Centura Verde București-Ilfov a fost depus ca amenadamente la noul Cod Silvic pe 12 aprilie 2024. Acesta ar fi trebuit să fi fost deja adoptat în al doilea trimestru al anului 2023, potrivit termenului asumat de România prin PNRR.
Noul Cod Silvic a trecut de Senat la finalul lunii aprilie și, inițial, se estima că ar urma să fie adoptat până în luna iunie. Nu s-a întâmplat așa. Și Codul silvic s-a blocat tot în Camera Deputaților.
Daniel Sărdan, fondator al Grupului de inițiativă „Salvați Codrii Vlăsiei”, ambasador al platformei „Împreună pentru Centura Verde” și inginer specialist pe problemele de mediu, ne-a explicat că nu există o justificare clară pentru aceste întârzieri, ci doar „niște chestii de lipsă timp și de context pentru convocarea comisiilor”.
Este clar o întârziere, o amânare. Sperăm să se schimbe și așteptăm veste de la o zi la alta. Există o speranță pentru întrunirea comisiei de mediu marțea viitoare. Sau a celor două, mediu și agricultură reunite, nu știm încă.
În același timp, Daniel Sărdan susține că „fiecare lună contează”, întrucât pădurile din jurul Ilfovului sunt măcelărite prin defrișări legale, cu scop comercial.
„Fiecare lună contează pentru noi. Sunt parcele de pădure care sunt tăiate, legal ce e drept, dar se pierd stejari seculari, arbori remarcabili, peisaje extraordinare. Se modifică de la o zi la alta, nu într-un mod favorabil. Legea ar schimba asta.
Nu îmi dau seama dacă este vorba de o accelerare a acestor tăieri. Îmi imaginez că unii agenți economici care au licitat deja sau, mă rog, amenajamente silvice care sunt deja pe rol își fac efectul și probabil încearcă să fie implementate înainte de apariția legii.
Din păcate, noi pierdem acești arbori remarcabili și aceste parcele, așa cum sunt denumite ele în limbaj silvic, care au un aspect și un rol deosebit pentru viața de lângă București”, a avertizat Daniel Sărdan.
CITEȘTE ȘI: Centura Verde București-Ilfov a trecut de Senat
Ce presupun amendamentele susținute de platforma civică și care ar ajuta Centura Verde București-Ilfov
- Protejarea pădurilor existente din jurul Capitalei prin reglementarea lucrărilor permise;
- Sancțiuni cuprinse între 2 și 7 ani pentru încălcarea anumitor prevederi legale;
- Limitarea exploatării comerciale;
- Obligația autorităților competente de a implementa măsurile preconizate, printre care și adoptarea unui Plan de Management al Pădurilor în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a legii.
Pe lângă ocrotirea pădurilor, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde susține alte două amendamente: primul se referă la accesul liber în pădure, pentru recreere, în timp ce al doilea vizează includerea arborilor remarcabili în Fondul Forestier Național și asigurarea conservării lor.
La momentul actual, măsurile propuse sunt susținute de peste 12.000 de semnatari ai petiției online în acest sens.
Codul Silvic, întârziat din cauza „observațiilor” numeroase
Buletin de București a luat legătura și cu președintele Camerei Deputaților, Vasile Daniel Suciu (PSD), care a transmis că noul Cod Silvic nu a fost încă adoptat din cauza unui număr foarte mare de „observații venite din piață”, inclusiv din partea ONG-urilor.
Codul Silvic încă este în dezbatere parlamentară. Este discuția despre raport, despre observațiile consiliului legislativ, despre propunerile ministerului de resort, despre observațiile ONG-urilor. Este un proiect foarte important și până nu avem toate opiniile exprimate, nu ne grăbim.
Întâlnire de lucru în Pădurea Balotești
Între timp, grupul de lucru care dorește implementarea planului operațional Centura Verde București – Ilfov a s-a întâlnit luni, 21 octombrie, în poiana „La Sanctuar” din inima pădurii Balotești, pe malul apei Vlăsiei.
Au participat atât reprezentanți ai autorităților, cât și membri ai Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde.
„Am vorbit pentru prima oară public în 2017 despre visul de a realiza o centură verde a Capitalei după modelul a cărei eficiență a fost deja dovedită la nivel internațional.
În aprilie 2023 am lansat oficial Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, demers apolitic. Și iată că acum, cu consens politic și asumare administrativă, ne apucăm de treabă” a transmis Alex Găvan, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, printr-un comunicat de presă.
O întâlnire a Comisiei de Mediu, pentru Centura Verde București-Ilfov, amânată
Adoptarea unei legi pentru protecția pădurilor din jurul Capitalei reprezintă doar prima etapă în crearea Centurii Verzi București, a explicat și Florin Stoican, cofondator al proiectului și președinte al Rețelei pentru Natură Urbană, pentru Buletin de București.
„Pasul următor este începerea discuțiilor tehnice pentru implementarea efectivă a Centurii Verzi, exceptând această partea de protecție a pădurilor existente.
Pentru că pădurile existente nu înseamnă o centură verde. Înseamnă niște bucăți de păduri care au mai rămas și care ar trebui unite prin culoare ecologice.
Și asta ar însemna identificare de terenuri pentru plantare, de culoare ecologice care să lege, de partea de ape, pentru că nu e vorba doar de centură de pădure, e vorba și de lacuri, și de râuri, și de zone umede, și chiar zone de terenuri abandonate sau terenuri virane sau cultivate, care s-ar preta fie să le lași așa și să asigure o continuitate între trupurile astea de pădure și cea mai rămas verde, fie să le împădurești sau să le găsești o funcționalitate care să asigure conectivitatea lor”, a declarat expertul în geologie și conservarea biodiversității.
Florin Stoican a menționat cum au mai existat speranțe că se va întruni comisia de mediu, însă data a continuat să fie amânată. Totuși, până la promulgarea legii, reprezentanții Platformei Civice își propun să găsească soluțiile tehnice necesare, printr-un grup de lucru cu specialiști atât din partea societății civile, cât și din partea autorităților.
Împreună să ne apucăm să facem Masterplanul Centurii Verzi, cum l-am numit noi, prin care să găsim soluțiile tehnice pentru ca proiectul să fie pus în practică. Pentru că o promisiune politică și chiar o lege aprobată în Parlament nu înseamnă nimic dacă nu ne apucăm să o și punem în practică.
Demersul este susținut oficial, prin semnarea „Memorandumului pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor”, de următorii politicieni:
- Nicușor Dan – primarul general al Capitalei
- Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu – copreședinții REPER
- Kelemen Hunor – președintele UDMR
- Cătălin Drulă – fostul președinte al USR
- Nicolae Ciucă – președintele PNL și Președinte al Senatului
- Hubert Thuma – președintele Consiliului Județean Ilfov
- Mircea Fechet – ministrul Mediului
- Marcel Ciolacu – președintele PSD și prim-ministru
- Alfred Simonis – fost președinte interimar al Camerei Deputaților
