Bucureștiul a cunoscut trei momente cheie în scurta istorie a străinilor care au venit să muncească în Capitală. Primul val a fost cel al bonelor filipineze. Au urmat șoferii din Congo. În prezent, cei mai mulți sunt muncitorii din Nepal, preferați de firmele românești.
„Am văzut tot felul de categorii de migranți, străini și refugiați (…) la fiecare etapă pe care am parcurs-o, au existat niște trenduri la nivel mondial, aș putea spune.
Dacă vorbim de bonele filipineze, a fost un trend în care era fancy să ai o bonă filipineză și, mai ales, anumite categorii sociale aveau acces la aceste doamne”, a declarat Răzvan Samoilă, directorul executiv al Forumului Român pentru Refugiați și Migranți ARCA, în cadrul dezbaterii „București Migrant. Noua realitate”, „București Migrant. Noua realitate”, organizată de Buletin de București în cadrul Street Delivery.
Bonele filipinezele au făcut parte din primul val de angajați străini aduși în număr mare în București. Au urmat cei 200 de șoferi din Congo, aduși de o firmă de taxi din Capitală.
„Firma de taxi făcea doar curse Aeroport-centrul Bucureștiului. Nu a mers, firma a dat faliment”, a amintit Răzvan Samoilă, care are o experiență de 22 de ani în domeniul migrației și de integrare a străinilor în societatea românească.
„Boom”-ul migranților care fac ce nu mai vor românii
Răzvan Samoilă a explicat că acum suntem la al treilea val de angajați străini, care a apărut dintr-o necesitate, pentru că românii nu vor să lucreze în posturile pe care le acceptă acești lucrători.
„Ce vedeți acum e un alt boom, care a luat amploare pentru că noi, românii, ne dorim altceva. Deci nu vrem să facem delivery, nu ne plac aceste lucruri. Existând această oportunitate, s-au gândit să înlocuiască forța românească cu forță adusă din afară”, a menționat directorul executiv ARCA.
Răzvan Samoilă a făcut o paralelă cu Germania, unde cetățenii turci, veniți după Al Doilea Război Mondial, nu au reușit să se integreze nici până astăzi, deși se află deja la a treia generație.
„Aș putea să vă dau un exemplu, ce se întâmplă în Germania, și ar trebui să avem grijă și să reflectăm la ce fac ei. Spre exemplu, imediat după al Doilea Război Mondial, nemții au zis că nu este de standardul lor de a curăța după dânșii, de a-și curăța propriul gunoi.
Și atunci au zis că mai bine să aducă cetățeni din Turcia. Și acum, în Germania, vorbim deja despre a treia generație de migrație, care nu au reușit nici până în prezent să se integreze”, punctează Răzvan Samoilă.
CITEȘTE ȘI: Care sunt riscurile la care se supun lucrătorii străini. „Asistăm la o privatizare a guvernanței migrației”
Sclavia modernă din România
Directorul executiv ARCA nu a evitat discuția despre abuzurile la care sunt supuși angajații străini din partea societăților de recrutare, care ajung să se îmbogățească pe spatele muncitorilor străini, dezvoltând afaceri consistente și influente în România.
Din păcate sunt foarte multe abuzuri, este o formă de sclavie modernă, din punctul meu de vedere. S-a găsit această oportunitate, de a aduce această categorie de oameni și câteva societăți de recrutare fac bani frumoși de pe rândul lor.
Societățile în cauză „împing lucrurile de la spate” atunci când vine vorba de accesul la teritoriu acordat anumitor cetățeni străini de către Inspectorul General pentru Imigrări, care controlează procesul.
Angajatorii trebuie să demonstreze că au încercat să ocupe locurile de muncă cu cetățeni români sau din Uniunea Europeană, dar unele companii grăbesc procesul prin presiuni către Inspectorat să aprobe mai rapid permisele de intrare pentru cetățenii din Nepal, a menționat Răzvan Samoilă.
De ce sunt preferați muncitorii din Nepal
„Firmele acestea încearcă să aducă anumite categorii de oameni. Dacă la început veneau amestecat, acum ponderea foarte mare este pe muncitorii din Nepal.
Și o să mă întrebați de ce, și o să vă spun simplu, sunt niște oameni care nu creează probleme. Sunt niște oameni tăcuți, cărora li se dă să facă ceva și nu ies din cuvântul angajatorului”, a menționat Răzvan Samoilă, cadrul dezbaterii „București Migrant”.
Din situațiile pe care le întâmpină în cadrul lucrului cu migranții, Răzvan Samoilă spune că cele mai întâlnite abuzuri pe care le resimt străinii au legătură cu condiții de trai „groaznice” și întârzierea plății.
Deși cei mai mulți dintre români sunt primitori cu muncitorii străini, stigma legată de competiția pentru locuri de muncă și spațiu cu imigranții rămâne o problemă, iar replica „duceți-vă în țara voastră” este încă arhi folosită, după cum identifică directorul organizației pentru refugiați și migranți.
Dezbaterea integrală moderată de jurnaliștii BdB Cătălin Doscaș și Răzvan Chiruță, la care au participat Raluca Teodor, manager de proiect „Bridging communities”, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, inspector principal de poliţie Alexandra Bucur-Ioan, directorul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Bucureşti, Inspectoratul General pentru Imigrări, Răzvan Samoilă, directorul executiv al Forumului Român pentru Refugiați și Migranți și Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, în calitatea sa de expat, poate fi urmărită aici.
CITEȘTE ȘI: Cei mai mulți muncitori străini din România vin din Nepal. Un sfert muncesc în București
