Școala de meserii „Ciocanul”, unul dintre simbolurile Cartierului Evreiesc din Capitală, este în pericol de dispariție, cu precădere din cauza incendiilor repetate ce au loc pe proprietatea aparent abandonată din Sectorul 3.
Cunoscută și drept Liceul Industrial „Timpuri Noi”, fosta școală zace în paragină de ani de zile, cu toate că este declarată monument istoric și, potrivit legii, ar trebui protejată, chiar dacă nu mai este în proprietatea statului.
Doar în ultimii doi ani, s-au înregistrat 14 incendii, arată o informare a pompierilor militari primită de Buletin de București. Cel mai recent a avut loc miercuri, 8 ianuarie, la doar trei zile distanţă de la penultimul incident de acest fel.
Două incendii la școala de meserii la început de 2025
Incendiul de miercuri a izbucnit în jurul orei 15:00. Au ars două încăperi de la etajul doi, fiind afectaţi circa 50 metri pătraţi. Pompierii au intervenit cu cinci autospeciale de stingere, iar focul a fost stins în aproximativ o oră şi jumătate.
Cu doar trei zile în urmă, un alt incendiu avusese loc. Flăcările au cuprins peste 500 de metri pătraţi, atât la nivelul acoperișului, cât și în interiorul clădirii. La faţa locului au intervenit zece autospeciale de stingere. Nu au fost înregistrate victime.
Alte 12 incendii au avut loc în intervalul 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2024. De cele mai multe ori, sursa probabilă de aprindere stabilită de echipajele de pompieri a fost „Fumatul în locuri nepermise”.
Totuși, în trei situații s-a stabilit că, cel mai probabil, focul a fost pus intenționat.
De altfel, în spațiul public se vehiculează că ar fi interese imobiliare la mijloc, având în vedere că monumentul istoric este situat chiar vis-a-vis de București Mall.
În plus, vecinii au explicat cum clădirile istorice au devenit refugiu pentru persoanele fără adăpost, dar și pentru consumatorii de droguri. În timpul sezonului rece, aceștia aprind focul pentru a se încălzi.
Nu este vorba doar despre clădiri, ci și despre fenomenul drogurilor, care pare să le fi scăpat de sub control autorităților.
Alexandra Mușat, locuitoare a Zonei
„Groapa de gunoi” din mijlocul oraşului
Odată cu trecerea timpului, curtea şcolii s-a transformat într-o veritabilă groapă de gunoi: mobilă veche, haine zdrențuroase, peturi și ambalaje, deșeuri din construcții și cauciucuri.
Situația persistă de ani de zile, după cum povestește Dragoș Stratulat, proprietarul unei case aflate la limita de proprietate cu terenul școlii:
Mi-aduc aminte că veneau și să dea foc la cauciucuri.
Într-o tragică ironie, totul se întâmplă chiar sub nasul autorităților, Primăria Sectorului 3 având sediul la doar 10 minute de mers pe jos.
Cum terenul este proprietate privată, autoritatea locală nu intervine, în ciuda numeroaselor sesizări trimise de locuitorii din zonă.
Dragoș Stratulat a explicat pentru Buletin de București cum compania de salubrizare a intervenit pe teren o singură dată în 2024, an electoral, în urma presiunii presei.
„Ciocanul”, prima școală evreiască de meserii din România
Înființată în 1899 la inițiativa, industriaşului Adolf Solomon, instituția a devenit în timp una dintre cele mai renumite şcoli profesionale româneşti, cu diplome recunoscute în străinătate, potrivit cărții „Istorii și imagini din Bucureștiul evreiesc”.
Şcoala presupunea o ucenicie de patru ani, având următoarele secții: mecanică, lăcătuşerie, tinichigerie,
electrotehnică, instalaţii de calorifere. Aceasta pregătea în medie 60-80 de elevi pe an. Comitetul şcolii era alcătuit din cei mai cunoscuţi industriaşi evrei ai Capitalei, printre care și Orenstein sau Prager, membri în Comitetul Central al Şcolilor Israelite din Bucureşti.
În Raportul anual 1912-1913, apar ca materii: mecanică teoretică, fizică și tehnologie, electrotehnică, matematică și geometrie, contabilitate, istoria evreilor, igienă, desen, gimnastică, geografie, istorie, muzică, germană.
Instituția accepta băieții care erau sănătoși, aveau 14 ani împliniți și patru clase primare. Exista o taxă de şcolarizare şi pentru internat, dar orfanii erau admişi gratuit, iar pentru cazurile sociale se făceau excepţii, după cum se povestește în lucrarea scrisă de Anca Ciuciu și Felicia Waldman.
Cu mici întreruperi, Școala Ciocanul a funcționat până în 1948 când, imediat după restaurarea definitivă a comunismului, a fost transformată în Grupul Școlar Industrial Timpuri Noi.
CITEȘTE ȘI: REPORTAJ | Focarul de infecție din centrul Capitalei. Școala de meserii „Ciocanul” este acum o ruină
Comments are closed.