Reabilitarea pasajelor Lujerului, Obor şi Podul Băneasa va costa, potrivit calculelor experţilor, peste 657 de milioane de lei (aproximativ 131.5 milioane de euro) pentru lucrări, mult peste estimările de anul trecut. Plăţile vor fi eşalonate pe trei ani, atât cât este preconizată şi durata lucrărilor.
Sumele necesare pentru reabilitarea pasajelor sunt trecute în trei proiecte de Hotărâre de Consiliu General, care vor intra la vot în şedinţa de pe 27 martie, de la ora 10. Cel mai costisitor este Pasajul Lujerului.
Sumă uriaşă pentru reabilitarea pasajelor. Cât costă Lujerului
Pentru pasajul Lujerului, în devizul menţionat în proiectul de hotărâre care ar urma să fie votat de consilierii generali este trecută suma de 392,666,858.67 de lei, adică aproximativ 78.5 milioane de euro.
Banii sunt necesari pentru că pasajul construit în 1987 are multiple probleme de siguranţă. Printre cele identificate de specialişti sunt problemele:
- la elementele principale ale structurii de rezistenţă;
- la elementele de rezistenţă ale suprastructurii care susţin calea;
- la elementele infrastructurii (culee, pila);
- la rampele de acces, ziduri de sprijin;
- la calea pasajului şi echipamente (parapete, dispozitive de rost etc).
Principalele probleme de care trebuie să se ocupe firma contractată, conform raportului de specialitate sunt:
- Pereţi centrali şi laterali degradaţi, cu beton exfoliat, armături aparente şi corodate;
- Hidroizolație degradată pe zone extinse;
- Infiltrații prin elevaţiile zidurilor de sprijin;
- Rosturile şi dispozitivele de acoperire a rosturilor prezintă degradări;
- Rețea de fisuri şi crăpături la fâşiile cu goluri.
Soluţia recomandată prevede:
- demontarea panourilor şi a placajelor din interiorul pasajului în vederea executării lucrărilor
structurale; - remedierea degradărilor din zona rosturilor de dilatație;
- Injecții prin elevațiile culeelor pentru stoparea infiltrațiilor;
- sablarea tuturor pereților şi realizarea lucrărilor de consolidare / camăşuire;
- demolarea fâşiilor de goluri şi Înlocuirea acestora cu grinzi prefabricate, precomprimate;
- desfacerea straturilor rutiere şi reaşternerea sistemului rutier nou în pasaj şi pe rampe;
- realizarea unei plăci de suprabetonare pe toată suprafaţa pasajului;
- refacerea hidroizolaţiei pe toată suprafaţa pasajului;
- refacerea căii pe zonele rutiere şi pietonale amenajate pe pasaj;
- refacerea sistemului de iluminare şi a unui sistem de ventilaţie fără a fi afectată înălțimea de gabarit
in pasaj - refacerea sistemului de supraveghere a traficului din interiorul pasajului.
CITEŞTE ŞI:
- Banii pentru reparaţia pasajelor Lujerului şi Obor, „prinşi” în bugetul pe anul viitor
- Nicușor Dan anunță că Pasajele Lujerului și Obor sunt mai „periculoase” decât Planșeul de la Unirii
Reabilitarea pasajelor Obor și Băneasa
Investiţia care ar urma să fie făcută la pasajul Obor ar costa, conform devizului, 222,334,988.81 de lei, adică aproximativ 44.5 milioane de euro.
Pasajul a fost construit în anul 1979 şi reabilitat în 1985 şi 2008. Principalele deficienţe identificate cu ocazia evaluării stării tehnice:
- Elemente principale de rezistenţă ale suprastructurii
- La calea podului şi elemente aferente
- La elementele de rezistenţă care susţin calea podului
- La elementele infrastructurii, apărate de reazem, dispozitive de protecţie la acţiuni seismice, sferturi de con
- La racordarea cu terasamentele este cu ziduri de sprijin din beton armat ce prezintă defecte şi degradări
- La albie, apărari de maI, rampe de acces Ia pod şi instalaţiile pozate sau suspendate de pod
Conform raportului de specialitate ataşat proiectului de hotărâre, cele mai importante probleme sunt:
- Fâşiile de goluri de la suprastructură prezintă fisuri, armături fără strat de acoperire şi corodate, beton degradat, infiltraţii şi lipsă protecţie anticorozivă;
- Pereţii mulaţi ce intră în componenţa infrastructurii prezintă armături la vedere corodate,
beton degradat prin carbonatare, infiltraţii şi eflorescenţe; - Zidurile de sprijin prezintă degradări precum fisuri prin contradicţie, beton faianţat, infiltraţii
şi eflorescenţe
Lucrările necesare sunt:
- demontarea panourilor din aluminiu şi a placajelor din granit din interiorul pasajului în vederea
executării lucrărilor structurale - sablarea tuturor pereților şi realizarea lucrărilor de consolidare / cămăşuire;
- demolarea fâşiilor de goluri şi înlocuirea acestora cu grinzi prefabricate, precomprimate;
realizarea lucrărilor de hidroizolație; - desfacerea straturilor rutiere, hidroizolației şi reaşternerea unui sistem rutier nou;
- realizarea unui sistem de detecţie a incendiilor şi a unui sistem de desfumare;
- refacerea sistemului de supraveghere a traficului din interiorul pasajului.
CITEŞTE ŞI: Podurile cu risc de prăbușire din București. Prea scump de reparat
Podul Băneasa
Cea mai mică sumă ar urma să meargă către consolidările necesare podului Băneasa – 42,541,251.57 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 8.5 milioane de euro.
Podul, construit în 1936, este amplasat pe şoseaua Bucureşti – Ploieşti (DN1) şi asigură traversarea lacului
Herăstrău, în aval de barajul lacului.
Principalele deficiente identificate cu ocazia evaluării stării tehnice:
- Grinzile de beton armat prezintă defecte şi degradări;
- La elementele de rezistenţă care susţin calea podului se constată defecte şi degradări;
- La infrastructurile podului se constată defecte şi degradări;
- La racordarea cu terasamentele;
- La calea podului si elementele aferente
Potrivit punctajelor stabilite prin lege, podul se încadrează în clasa stării tehnice V (cinci), ceea ce înseamnă că nu sunt asigurate condiţiile minime de siguranţă a circulaţiei. Spre comparaţie, planşeul Unirii este în clasa IV. La clasa V, legea impune „înlocuirea sau consolidarea structurii de rezistenţă afectată de degradare”.
Pasajele Lujerului, Obor şi Podul Băneasa au fost nominalizate ca fiind într-o stare deplorabilă încă de anul trecut, când se discuta starea planşeului Unirii. Primarul general a insistat că acestea trei sunt prioritare, deoarece starea lor tehnică este mult mai proastă decât a planşeului.
CITEŞTE ŞI: Promisiunile lui Nicuşor Dan pentru 2025. Cap de listă: termoficarea şi infrastructura de transport