Administra\u021bia Municipal\u0103 pentru Consolidarea Cl\u0103dirilor cu Risc Seismic a semnat contracte pentru reabilitarea \u0219i consolidarea a 10 cl\u0103diri care sunt fie monumente istorice, fie se afl\u0103 \u00een zone protejate, a anun\u021bat primarul Capitalei pe pagina sa de Facebook. <\/p>\n\n\n\n
Valoarea investi\u021biei, finan\u021bat\u0103 prin PNRR, este de 15,4 milioane de euro, ridic\u00e2nd totalul finan\u021b\u0103rilor ob\u021binute de AMCCRS pentru consolidare seismic\u0103 la 45 de milioane de euro.<\/p>\n\n\n\n
Strad\u0103 Bl\u0103nari g\u0103zduie\u0219te 11 monumente istorice, dou\u0103 dintre acestea urm\u00e2nd s\u0103 fie reabilitate de AMCCRS. Ambele se afl\u0103 momentan \u00eencadrate \u00een clasa I de risc seismic. Este vorba despre o cas\u0103 construit\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX, \u0219i fostul Club A al arhitec\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n
Imobilul care a g\u0103zduit Clubul studen\u021bilor de la Arhitectur\u0103 a fost construit \u00eentre anii 1934-1937. <\/p>\n\n\n\n
Clubul a fost rezultatul ini\u021biativei unui student la Arhitectur\u0103 care, \u00een urma unei vizite \u00een Polonia \u0219i prin cluburile lor de care auzise mai multe lucruri bune, \u0219i-a dat seama c\u0103 ceea ce vrea el s\u0103 creeze este mai complex: \u201eDoream ceva foarte activ, un club de apartenen\u0163\u0103, care s\u0103-\u0163i dea ni\u015fte drepturi, dar \u015fi obliga\u0163ii \u015fi care s\u0103 creeze o identitate cultural\u0103, nu s\u0103 fie un simplu club studen\u0163esc\u201d. \u00cen schimb, a r\u0103mas cu inspira\u021bia artistic\u0103 a afi\u0219elor poloneze \u0219i cu dorin\u021ba de a g\u0103si o pivni\u021b\u0103 pentru clubul pe care urma s\u0103-l deschid\u0103, conform unui interviu acordat Observatorului Cultural<\/a> de c\u0103tre Emil Barbu Popescu, membru fondator al clubului.<\/p>\n\n\n\n Rectorul de la vremea respectiv\u0103, de prin 1967, a fost \u00eenc\u00e2ntat de idee, de\u0219i despre pivni\u021ba g\u0103sit\u0103 nu a avut o p\u0103rere foarte bun\u0103: \u201eCe, m\u0103, gioarsa asta? Ce s\u0103 face\u0163i aici?\u201c a fost reac\u021bia rectorului, citat de Emil Barbu Popescu, studentul-ini\u021biator. Cu toate acxestea rectorul a sus\u021binut ini\u021biativa \u0219i dorin\u021ba studen\u021bilor \u0219i a ob\u021binut spa\u021biul pe numele Universit\u0103\u021bii de Arhitectur\u0103, care a pl\u0103tit \u0219i lumina, utilit\u0103\u021bile \u0219i apa. Pentru o perioad\u0103 de timp, p\u00e2n\u0103 \u00een 1990, clubul a fost unul dintre locurile preferate ale studen\u021bilor de la arhitectur\u0103. <\/p>\n\n\n\n Cofet\u0103ria Cire\u0219ica se afl\u0103 \u00een proximitatea Restaurantului Cire\u0219ica, faimos \u00een anii 1970, despre care a amintit \u0219i scriitorul Ion B\u0103ie\u0219u \u00een una dintre scenetele sale. Despre cofet\u0103rie, \u00een schimb, majoritatea informa\u021biilor care circul\u0103 \u00een spa\u021biul virtual sunt legende urbane. Conform unei lucr\u0103ri despre legenda contemporan\u0103 urban\u0103, prezentat\u0103 la simpozionul na\u021bional Rom\u00e2nia \u00centre Tradi\u021bia \u0219i Modernitate, legendele despre Cofet\u0103ria Cire\u0219ica sunt veritabile legende urbane, cu toate ingredientele lor<\/em>.\u00a0<\/p>\n\n\n\n Cofet\u0103ria ar fi ad\u0103postit un bordel, \u00een care accesul era facilitate de \u00eentrebarea secret\u0103 \u201e\u021aig\u0103ri X ave\u021bi?\u201d, cel mai adesea \u201eGolden Deer\u201d \u00eens\u0103 exist\u0103 variante cu diverse m\u0103rci chineze\u0219ti, coreene sau vietnameze.<\/p>\n\n\n\n Surs\u0103 fotografie: Facebook \/ Nicu\u0219or Dan <\/p>\n\n\n\nBd. Schitu M\u0103gureanu 3 (cofetaria Cire\u0219ica) <\/h2>\n\n\n\n