{"id":3789,"date":"2020-03-02T12:19:42","date_gmt":"2020-03-02T09:19:42","guid":{"rendered":"https:\/\/buletin.de\/bucuresti\/?p=3789"},"modified":"2020-03-09T13:48:35","modified_gmt":"2020-03-09T10:48:35","slug":"cutremure-episodul-1-lectia-pe-care-nu-am-invatat-o","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/buletin.de\/bucuresti\/cutremure-episodul-1-lectia-pe-care-nu-am-invatat-o\/","title":{"rendered":"CUTREMURE: Episodul 1: Lec\u021bia pe care nu am \u00eenv\u0103\u021bat-o"},"content":{"rendered":"\n

Episodul 1: 4 martie 1977 – un cutremur din care nu am \u00eenv\u0103\u021bat nimic. Urm\u0103torul seism ne va g\u0103si la fel de nepreg\u0103ti\u021bi<\/strong>.<\/em><\/p>\n\n\n\n

56 de secunde de trepida\u021bii ale solului au provocat, pe 4 martie 1977, o tragedie \u00een urma c\u0103ruia au murit 1.578 de oameni, cei mai mul\u021bi \u00een Bucure\u0219ti, \u0219i al\u021bi peste 11.300 au fost r\u0103ni\u021bi. La mai bine de patru decenii, speciali\u0219tii \u0219i societatea civil\u0103 atrag aten\u021bia c\u0103 un nou cutremur, de magnitudinea celui din 1977, ne g\u0103se\u0219te la fel de nepreg\u0103ti\u021bi \u0219i cu mii de cl\u0103diri vulnerabile neconsolidate. Scenariile \u00eentocmite de speciali\u0219ti estimeaz\u0103 c\u0103 un cutremur puternic ar produce doar \u00een Capital\u0103 \u00eentre 3.000 \u0219i 6.500 de mor\u021bi \u0219i \u00eentre 8.000 \u0219i 16.000 de r\u0103ni\u021bi. Profesori universitari, \u0219efi ai unor institute de cercetare, ingineri, arhitec\u021bi spun c\u0103, \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, riscul seismic este subestimat \u0219i c\u0103 ne lipsesc \u00een continuare date cruciale despre cl\u0103dirile \u00een care locuim, muncim, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m sau ne trat\u0103m, despre re\u021belele de gaze, ap\u0103 \u0219i canalizare care ne trec pe sub str\u0103zi \u0219i ne ajung \u00een case, despre podurile \u0219i pasajele pe care ne trec ma\u0219inile \u0219i mijloacele de transport \u00een comun. Lipsa de informa\u021bii \u0219i necon\u0219tientizarea riscului seismic ne vor p\u0103stra \u00een aceast\u0103 stare de vulnerabilitate, iar atunci c\u00e2nd un nou cutremur va lovi, cu greu ne vom reveni. <\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"
Cl\u0103diri din Bucure\u0219ti afectate de cutremurul din 1977. Sursa foto: INFP<\/a><\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

33 de blocuri s-au pr\u0103bu\u0219it \u00een Capital\u0103 la cutremurul de pe 4 martie 1977, care a avut 7,4 grade pe scara Magnitudine moment, Mw, dup\u0103 standardul interna\u021bional actual. Multe dintre ele fuseser\u0103 sl\u0103bite \u0219i de cutremurul din 1940. La nivelul \u00eentregii \u021b\u0103rii, peste 177 de mii de locuin\u021be au fost distruse sau serios afectate. Avariate au fost \u0219i mii de gr\u0103dini\u021be, \u0219coli, universit\u0103\u021bi, sute de spitale \u0219i policlinici, dar \u0219i fabrici, muzee \u0219i teatre, potrivit unei centraliz\u0103ri pe care o reg\u0103sim \u00eentr-un raport<\/a> din 2016 publicat pe site-ul Inspectoratului General pentru Situa\u021bii de Urgen\u021b\u0103. Estim\u0103rile de la acea vreme vorbesc de pagube de peste 2 miliarde de dolari.<\/p>\n\n\n\n

1977 a fost momentul \u00een care Rom\u00e2nia a aflat c\u00e2t de grave pot fi urm\u0103rile unui cutremur devastator.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u0218i \u00een \u201877 nu a fost un cutremur foarte mare, fa\u021b\u0103 de ceea ce poate produce zona Vrancea\u201d, spune rectorul Universit\u0103\u021bii Tehnice de Construc\u021bii din Bucure\u0219ti, prof. dr. ing. Radu V\u0103c\u0103reanu. \u0218eful Institutului Na\u021bional pentru Fizica P\u0103m\u00e2ntului, dr. ing. Constantin Ionescu, \u00eel completeaz\u0103: \u201ezona seismic\u0103 Vrancea genereaz\u0103 cutremure odat\u0103 la 30 de ani sau mai mult, cutremure catastrofale, care afecteaz\u0103 o arie foarte mare. Cutremurele care pot s\u0103 produc\u0103 pagube sunt cele peste 7-7,2 grade, iar zona Vrancea poate s\u0103 produc\u0103 cutremure cu magnitudinea maxim\u0103 de 7,8\u201d. Al\u021bi speciali\u0219ti spun chiar c\u0103 Vrancea poate cauza cutremure de 8-8,1 grade pe scara Mw.<\/p>\n\n\n\n

Posibilitatea producerii unui cutremur major \u00een urm\u0103torii 30-40 de ani este o certitudine statistic\u0103. Nu o spunem noi. St\u0103 scris negru pe alb \u00eentr-un raport \u00eentocmit \u00een cadrul proiectului \u201eEvaluarea riscurilor de dezastre la nivel na\u0163ional (RO-RISK)\u201d derulat de IGSU \u00een perioada 2016-2018 cu bani europeni. C\u00e2t de preg\u0103ti\u021bi suntem \u00een cazul unui cutremur similar cu cel din 1977 sau cu cel din 1940, care a avut o magnitudine de 7,7 grade?<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Sursa foto: Azopan.ro<\/a><\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Scenariu de cutremur: 6.500 de mor\u021bi \u0219i 16.000 de r\u0103ni\u021bi <\/h2>\n\n\n\n

\u201eEu m\u0103 a\u0219tept ca pierderile (inclusiv de vie\u021bi omene\u0219ti n.r) s\u0103 fie cel pu\u021bin ca \u00een \u201877 sau mai mari, \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 ne prinde cu un fond construit afectat de cutremurele din \u201840 \u0219i \u201877 \u0219i neconsolidat. Cutremurul din martie 1977 a \u00eencheiat ce a \u00eenceput cel din 1940, a\u0219a cum \u0219i cel urm\u0103tor poate s\u0103 \u00eencheie ce a \u00eenceput cel din \u201877. Avarierea este cumulativ\u0103. Percep\u021bia asta general\u0103, c\u0103, dac\u0103 imobilul a rezistat \u00een \u201977, este bun, este gre\u0219it\u0103\u201d, spune rectorul UTCB.<\/p>\n\n\n\n

Un studiu<\/a> realizat \u00een 1992 de cercet\u0103torii de la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, arat\u0103 \u00een cazul unui cutremur pr\u0103bu\u0219irea cl\u0103dirilor cauzeaz\u0103 75% din victime.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit unui scenariu \u00eentocmit de speciali\u0219tii de la Institutului Na\u021bional de Cercetare Dezvoltare \u00een Construc\u021bii, Urbanism \u0219i Dezvoltare Teritorial\u0103 Durabil\u0103 (URBAN INCERC<\/a>), circa o mie de cl\u0103diri din Capital\u0103 s-ar pr\u0103bu\u0219i, iar alte 22 de mii ar suferi avarii medii sau majore \u00een cazul unui cutremur puternic. Vorbim aici de imobile construite \u00eenainte de 1977. Potrivit aceluia\u0219i scenariu, \u00een toate aceste cl\u0103diri vulnerabile,  s-ar afla circa 450.000 de oameni, dac\u0103 seismul s-ar produce noaptea, iar 95.000 ar fi considera\u021bi a fi captivi, adic\u0103 \u201es-ar afla la etajele superioare, iar mi\u0219carea seismic\u0103, tipul, materialul, vulnerabilitatea \u0219i starea tehnic\u0103 a cl\u0103dirii nu ar face posibil\u0103 \u0219i nici recomandabil\u0103 plecarea lor \u00eentr-un loc mai sigur pe durata seismului\u201d, scriu speciali\u0219tii de la INCERC. <\/p>\n\n\n\n

6.500 de persoane \u0219i-ar pierde via\u021ba \u0219i alte 16.000 ar fi r\u0103nite. \u201eCutremurul de scenariu pe timp de zi (ora 13.00) a condus la efecte asupra locatarilor reduse la 54% fa\u021b\u0103 de cele care corespund cutremurului pe timp de noapte\u201d, scrie \u00een documentul INCERC.<\/p>\n\n\n\n

Acesta nu este singurul scenariu imaginat de oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i speciali\u0219tii, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia asupra problemei consolid\u0103rilor \u00een capitala european\u0103 cea mai vulnerabil\u0103 din punct de vedere seismic. <\/p>\n\n\n\n

Marile necunoscute <\/h2>\n\n\n\n
\"\"
Sursa foto: Seismic Alert<\/a><\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

C\u00e2t de vulnerabil este de fapt, Bucure\u0219tiul, \u00een fa\u021ba unul seism ca cel din \u201977 este greu de spus, deoarece extrem de multe cl\u0103diri nu au fost niciodat\u0103 expertizate. <\/p>\n\n\n\n

Potrivit datelor Prim\u0103riei, p\u00e2n\u0103 acum \u00een Capital\u0103 au fost expertizate \u0219i consolidate cu fonduri publice \u0219i private 96 de cl\u0103diri, \u00een condi\u021biil \u00een care lista<\/a> Prim\u0103riei de cl\u0103diri \u0219ubrede este mare. 349 de imobile sunt \u00eencadrate \u00een clasa 1 de risc seismic. Acestea au obliga\u021bia de a purta bulin\u0103 ro\u0219ie de avertizare. Nu toate o \u0219i poart\u0103. Eforturile de consolidare ale Administra\u021biei Municipale pentru Consolidarea Cl\u0103dirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) spre aceste cl\u0103diri se \u00eendreapt\u0103. Alte 368 de cl\u0103diri din Capital\u0103 au fost \u00eencadrate la clasa II de risc seismic.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDe\u0219i nu au bulin\u0103 pe ele \u0219i lumea nu vorbe\u0219te despre ele, multe dintre aceste cl\u0103diri \u00eencadrate \u00een clasa a II-a de risc seismic sunt calculate ca fiind inutilizabile dup\u0103 cutremurul de proiectare, adic\u0103 au o probabilitate mare de avarii structurale\u201d, spune inginerul <\/strong>Matei Sumbasacu, cel care a \u0219i pus bazele unui ONG, Re:Rise<\/a>, pentru c\u0103 vrea s\u0103 pun\u0103 um\u0103rul la reducerea riscului seismic.<\/p>\n\n\n\n

Lista Prim\u0103riei mai include \u0219i <\/strong>123 de imobile \u00eencadrate \u00een clasele III \u0219i IV de risc seismic, dar \u0219i 1.557 de cl\u0103diri care au fost expertizate la \u00eenceputul anilor \u201990 dup\u0103 alte criterii, de urgen\u021b\u0103 a reabilit\u0103rii, \u0219i care, atunci c\u00e2nd normativele dup\u0103 care se f\u0103cea evaluarea s-au schimbat, au fost uitate, de\u0219i la ele ar fi trebuit s\u0103 se intervin\u0103 \u00een 2, 5 sau 10 ani de la expertizare.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00centr-o categorie de urgen\u021b\u0103 (U1, U2, U3) putea s\u0103 intre orice cl\u0103dire care putea s\u0103 reziste la maximum 35% din cutremurul de proiectare de atunci. Conform noului cod de expertizare orice cl\u0103dire care rezist\u0103 la mai pu\u021bin de 35% din cutremurul de proiectare de ast\u0103zi, care a crescut, intr\u0103 \u00een clasa 1 de risc seismic. Astfel, dup\u0103 calcul toate categoriile de urgen\u021b\u0103 intr\u0103 la clasa 1 risc seismic. Avem aproape 1.500 de cl\u0103diri care au fost declarate vulnerabile acum 25 de ani \u0219i care a\u0219teapt\u0103 pe ni\u0219te liste s\u0103 fie din nou declarate vulnerabile. Trebuie s\u0103 vorbim de aceste cl\u0103diri. S\u0103 nu ne mai facem c\u0103 nu exist\u0103\u201d, spune Matei Sumbasacu. Reprezentan\u021bii Prim\u0103riei spun c\u0103 le au \u0219i pe acestea \u00een vedere.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o prezentare din 2017<\/a>, Emil\u2011Sever Georgescu, cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific la URBAN INCERC, spune c\u0103 un program intens de consolid\u0103ri ar trebui s\u0103 includ\u0103 toate cl\u0103dirile de locuit cu risc ridicat, adic\u0103 at\u00e2t pe cele \u00eencadrate \u00een clasele de risc seismic, c\u00e2t \u0219i pe cele \u00eencadrate \u00een categoriile de urgen\u021b\u0103. \u00cen total ar fi vorba de circa 2.500 de imobile doar \u00een Capital\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Num\u0103rul cl\u0103dirilor vulnerabile poate fi, \u00eens\u0103, cu mult mai mare, spun speciali\u0219tii, care atrag aten\u021bia c\u0103 Rom\u00e2nia nu de\u021bine date clare despre istoricul cl\u0103dirilor \u0219i nici despre modific\u0103rile f\u0103cute asupra structurii imobilelor de proprietarii, care \u0219i-au dorit buc\u0103t\u0103rii open-space sau holuri mai mari. <\/p>\n\n\n\n

\u201eNu avem un inventar al cl\u0103dirilor: \u00een ce an a fost a fost construit\u0103, din ce material a fost construit\u0103 structura de rezisten\u021b\u0103, care este tipul structurii de rezisten\u021b\u0103 \u0219i regimul de \u00een\u0103l\u021bime. Sunt informa\u021bii minimale pe baza c\u0103rora eu pot s\u0103 decid cam c\u00e2t de vulnerabil\u0103 este o cl\u0103dire \u00een raport cu altele. Nou\u0103 ne lipsesc aceste informa\u021bii\u201d, a declarat profesorul V\u0103c\u0103reanu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, atrage aten\u021bia acesta, Bucure\u0219tiul a r\u0103mas cu multe cl\u0103diri vulnerabilizate de cutremurul din 1977, asupra c\u0103rora nu s-a intervenit atunci pentru consolidare \u0219i nici nu au fost expertizate de atunci \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n\n\n\n

\u201eNu \u00eenseamn\u0103 c\u0103, o cl\u0103dire care nu a fost niciodat\u0103 expertizat\u0103, \u0219i, deci nu se afl\u0103 pe lista aceea, nu este vulnerabil\u0103. E ca \u0219i cum nu m\u0103 duc la doctor \u0219i trag concluzia c\u0103 sunt s\u0103n\u0103tos\u201d, a ad\u0103ugat acesta.<\/p>\n\n\n\n

Matei Sumbasacu vine \u0219i atrage \u0219i el aten\u021bia asupra blocurilor \u00eenalte ridicate \u00een perioada 1963-1977, care, spune el, nu au fost proiectate astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 reziste la tipul de seisme pe care Vrancea le produce, adic\u0103 seisme de medie ad\u00e2ncime. \u201eCutremurul nu le-a d\u0103r\u00e2mat, dar le-a afectat. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt preg\u0103tite s\u0103 mai fac\u0103 fa\u021b\u0103 unui cutremur mare. Nimeni nu vorbe\u0219te despre ele. Ne concentr\u0103m pe cele vechi, care sunt mai vizibil vulnerabile\u201d, spune acesta cu \u00eengrijorare.<\/p>\n\n\n\n

Despre vulnerabilit\u0103\u021bile blocurilor construite \u00een anii \u201960 vorbe\u0219te \u0219i rectorul UTCB.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen Bucure\u0219ti pe bulevardele mari, pe Mihai Bravu, pe Calea Plevnei, pe Dinicu Golescu, exist\u0103 cl\u0103diri unde la parter sunt spa\u021bii comerciale \u0219i \u00eencep\u00e2nd cu etajul 1 sunt spa\u021bii reziden\u021biale. Ca s\u0103 pot s\u0103 am spa\u021biile acestea comerciale la parter \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acolo trebuie s\u0103 am un sistem open-space, care nu poate s\u0103 convie\u021buiasc\u0103 cu pere\u021bii de beton armat \u0219i atunci sunt ni\u0219te st\u00e2lpi de beton armat. C\u00e2nd mergem spre etaje apar pere\u021bii de beton armat. Asta \u00eenseamn\u0103, a\u0219a foarte plastic, c\u0103 acolo avem uria\u0219i pe picioare de lut\u201d, spune acesta. <\/p>\n\n\n\n

Este vorba despre ceea ce inginerii numesc \u201estructuri cu parter flexibil\u201d. 3 dintre cl\u0103dirile care au c\u0103zut la cutremurul din \u201877 erau astfel de blocuri, dar atunci nu au produs victime. <\/p>\n\n\n\n

\u201eCl\u0103dirile acestea \u00een care parterul este mai slab dec\u00e2t etajele s-au dovedit extrem de vulnerabile la cutremur. Sunt c\u00e2teva sute de blocuri \u00een Bucure\u0219ti cu acest sistem structural. Din fericire ele pot fi consolidate mult mai u\u0219or dec\u00e2t cele 349 \u00eencadrate \u00een clasa de risc seismic I, care se afl\u0103 pe lista Prim\u0103riei. Solu\u021bia de consolidare va fi predominat pe parter\u201d, a precizat acesta.<\/p>\n\n\n\n

O cultur\u0103 deficitar\u0103 legat\u0103 de proprietate<\/h2>\n\n\n\n

Raluca Munteanu este arhitect \u0219i depl\u00e2nge faptul c\u0103 rom\u00e2nii mai au, \u00eenc\u0103, impresia total gre\u0219it\u0103 c\u0103 responsabilit\u0103\u021bile care rezult\u0103 din calitatea de proprietar se limiteaz\u0103 la pere\u021bii interiori \u0219i se opresc la u\u0219a de intrare \u00een apartament. \u201eSpun c\u0103 ce e dincolo nu e al meu \u0219i nu m\u0103 intereseaz\u0103. \u0218i asta este foarte greu de schimbat. Proprietarii \u00ee\u0219i renoveaz\u0103 apartamentele, dar nu se g\u00e2ndesc c\u0103 sunt parte dintr-un \u00eentreg \u0219i c\u0103 dac\u0103 \u00eentregul e fragil \u0219i ei au de suferit\u201d, spune aceasta.<\/p>\n\n\n\n

Iar acest lucru se vede \u0219i din faptul c\u0103, din nefericire, nu toate asocia\u021biile de proprietari din cl\u0103dirile mai vechi de 50 de ani fac acea expertiz\u0103 tehnic\u0103 a imobilului cerut\u0103 de lege pentru a se asigura c\u0103 se poate locui acolo \u00een siguran\u021b\u0103 \u00een continuare.<\/p>\n\n\n\n

\u201eO expertiz\u0103 a structurii se face odat\u0103 la 50 de ani. Se constat\u0103 ce lucr\u0103ri s-au f\u0103cut. Trebuie \u00eenregistrate toate modific\u0103rile din cl\u0103dire: dac\u0103 am mai dat jos vreun perete, dac\u0103 am mai ad\u0103ugat ceva. \u00cen plus, materialul \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te. Nu exist\u0103 material care s\u0103 nu-\u0219i schimbe calit\u0103\u021bile \u00een timp. \u0218i toate astea trebuie analizate. Se fac calcule \u0219i la final ai rezultatul: cl\u0103direa e mai slab\u0103 ca atunci c\u00e2nd a fost dat\u0103 \u00een folosin\u021b\u0103 \u0219i are nevoie de ni\u0219te \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri sau dimpotriv\u0103 nu are nevoie de \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri \u0219i este ok pentru \u00eenc\u0103 50 de ani. (…) Trebuie f\u0103cut\u0103 de asocia\u021biile de proprietari, dar asocia\u021biile de proprietari \u00ee\u0219i dau cu st\u00e2ngul \u00een dreptul. Stau \u0219i se ceart\u0103 pe diverse, dar de chestiunile care au ca scop asocia\u021bia – adic\u0103 p\u0103r\u021bile comune: structura, fa\u021bada, casa sc\u0103rii \u2013 nu se ocup\u0103\u201d, a declarat acesta.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 aceste expertize s-ar face, am ceva ceva mai multe date despre care este situa\u021bia real\u0103 a blocurilor din Capital\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Nici legisla\u021bia \u0219i nici autorit\u0103\u021bile nu ne ajut\u0103 s\u0103 ne facem o idee mai clar\u0103 asupra gradului de vulnerabilitate al Bucure\u0219tiului \u00een fa\u021ba unui cutremur sau s\u0103 monitoriz\u0103m cel pu\u021bin mai bine ceea ce este deja construit.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen standardul de construc\u021bie exist\u0103 o recomandare: cl\u0103dirile cu peste 11 etaje \u0219i o suprafa\u021b\u0103 de peste 7.000 de metri p\u0103tra\u021bi s\u0103 aib\u0103 sisteme de urm\u0103rire \u00een timp a cl\u0103dirii folosind instrumente seismice. Nu \u0219tiu c\u00e2te din aceste cl\u0103diri au asta, pentru c\u0103 legea nu este bine f\u0103cut\u0103. Spune c\u0103 e op\u021bional \u0219i to\u021bi investitorii, prima oar\u0103 c\u00e2nd vor s\u0103 reduc\u0103 din costuri, scot ce este op\u021bional. Iar dac\u0103 chiar vrei s\u0103 faci asta, la Ministerul Dezvolt\u0103rii nu este reglementat foarte bine ce echipamente trebuie folosite\u201d, spune  directorul general al INFP, dr. Ing, Constantin Ionescu.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit acestuia, datele colectate de aceste echipamente ar trebui \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite de proprietarul cl\u0103dirii nu doar cu Inspectoratul de Stat \u00een Construc\u021bii, ci \u0219i cu institutele de cercetare din domeniu \u0219i cu mediul academic, pentru a se vedea comportamentul acestor cl\u0103diri la seism, proces care poate duce la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea normelor de proiectare \u0219i construc\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, realizarea unei h\u0103r\u021bi de microzonare seismic\u0103 ne poate ajuta s\u0103 \u0219tim mai bine cum s\u0103 construim \u00een anumite zone.<\/p>\n\n\n\n

\u201eLa nivel decizional ar trebui s\u0103 se ia hot\u0103r\u00e2rea s\u0103 se fac\u0103 h\u0103r\u021bi de microzonare pentru ora\u0219ele dens populate \u0219i de care arhitec\u021bii care dau autoriza\u021bii la prim\u0103rii s\u0103 \u021bin\u0103 cont\u201d, este de p\u0103rere \u0219eful INFP.<\/p>\n\n\n\n

Un astfel de studiu presupune inclusiv foraje f\u0103cute \u00een sol.<\/p>\n\n\n\n

\u201eUn studiu de microzonare este rezultatul unor ac\u021biuni de ani de zile, doi-trei ani. C\u00e2nd japonezii au f\u0103cut pentru Yokohama costurile au fost undeva la 200 de milioane de dolari\u201d, a precizat \u0219i rectorul UTCB.<\/p>\n\n\n\n

Vulnerabilitatea Bucure\u0219tiului nu se opre\u0219te la cl\u0103dirile reziden\u021biale<\/h2>\n\n\n\n

Profesorul V\u0103c\u0103rescu atrage aten\u021bia c\u0103 atunci c\u00e2nd vorbim despre riscul seismic al Bucure\u0219tiului nu trebuie s\u0103 pierdem din vedere cl\u0103diri precum \u0219colile, spitalele, policlinicile, cl\u0103dirile publice etc., \u0219i nici re\u021belele de alimentare cu ap\u0103, cu energie electric\u0103, cu gaze, toate instala\u021biile industriale (co\u0219uri de fum, tunuri de r\u0103cire etc), podurile \u0219i pasajele etc. \u201eToate aceste sunt elemente expuse la risc despre care ar trebui s\u0103 \u0219tim ni\u0219te caracteristici relevante ca s\u0103 putem s\u0103 le punem pe categorii, unele mai vulnerabile, altele mai pu\u021bin vulnerabile\u201d, a precizat acesta. Din p\u0103cate, \u00eens\u0103, ne lipsesc o mul\u021bime de astfel de informa\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit Administra\u021biei Municipale pentru Consolidarea Cl\u0103dirilor cu Risc Seismic, din 2018 \u00eencoace, au fost actualizate expertizele pentru 22 dintre cele 24 de poduri \u0219i pentru 7 dintre cele 13 pasaje pe care le administreaz\u0103 Prim\u0103ria Capitalei, prin Administra\u021bia Str\u0103zilor. \u00cen urma expertizelor s-a descoperit c\u0103 6 poduri (Str\u0103ule\u0219ti, Oper\u0103, Timpuri Noi, Eroilor, Ciurel, Insul\u0103) \u0219i 3 pasaje (Grant, Unirii, Fundeni) aveau o stare tehnic\u0103 nesatisf\u0103c\u0103toare. Lucr\u0103rile pentru punerea \u00een siguran\u021b\u0103 \u0219i consolidarea podului Str\u0103ule\u0219ti s-au finalizat, la fel \u0219i cele pentru modernizarea podului Mihai Bravu. La podul Grant lucr\u0103rile au \u00eenceput \u00een aprilie 2019 \u0219i p\u00e2n\u0103 acum a fost finalizat sensul Turda-Cr\u00e2nga\u0219i. Etapa a doua va \u00eencepe \u00een cur\u00e2nd, spun cei de la AMCCRS. Urmeaz\u0103 s\u0103 intre \u00een consolidare \u0219i pasajul Fundeni<\/p>\n\n\n\n

AMCCRS a expertizat anul trecut \u0219i 3 policlinici, din care 2 (Titan \u0219i Iancului) au fost \u00eencadrate \u00een clasa de risc seismic 1, iar cea din Vitan \u00een clasa de risc seismic II. Alte 14 policlinici sunt \u00een curs de expertizare.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 necunoscut\u0103: c\u00e2t de vulnerabile ne sunt spitalele<\/h2>\n\n\n\n

C\u00e2t de vulnerabile sunt cu adev\u0103rat spitalele, care vor trebui imediat cu cutremur s\u0103 \u00eengrijeasc\u0103 zeci de mii de r\u0103ni\u021bi, este o alt\u0103 necunoscut\u0103. <\/p>\n\n\n\n

\u201eObliga\u021bia legal\u0103 pentru expertizarea unit\u0103\u021bilor sanitare\/spitalelor privind rezisten\u021ba seismic\u0103, revine proprietarilor (\u00een spe\u021b\u0103, Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, Administra\u021biei Publice Locale, institu\u021biilor care au \u00een patrimoniul imobiliar astfel de unit\u0103\u021bi)\u201d, ne-au transmis cei de la Departamentul pentru Situa\u021bii de Urgen\u021b\u0103. Nici Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i nici Prim\u0103ria Capitalei nu ne-au r\u0103spuns, \u00eens\u0103, la \u00eentreb\u0103ri. <\/p>\n\n\n\n

Departamentul pentru Situa\u021bii de Urgen\u021b\u0103 \u0219i-ar dori ca p\u00e2n\u0103 la 1 ianuarie 2021 s\u0103 \u00eenceap\u0103 expertize tehnice asupra cl\u0103dirilor \u00een care func\u021bioneaz\u0103 toate spitalele, policlinicile \u0219i dispensarele din \u021bar\u0103. Au scris asta \u00eentr-o adres\u0103 din noiembrie anul trecut prin care propuneau mai multe amendamente la un proiect de modificare \u0219i completare a Ordonan\u021bei de Guvern nr. 20\/1994 privind m\u0103suri pentru reducerea riscului seismic al construc\u021biilor existente, <\/p>\n\n\n\n

\u201eP\u00e2n\u0103 la data de 1 ianuarie 2021 conduc\u0103torii institu\u0163iilor publice vor dispune \u00eenceperea expertiz\u0103rii tehnice, realizat\u0103 de c\u0103tre exper\u0163i tehnici atesta\u0163i pentru cerin\u0163a fundamental\u0103 rezisten\u0163\u0103 mecanic\u0103 \u015fi stabilitate, \u00een vederea \u00eencadr\u0103rii acestora \u00een clas\u0103 de risc seismic \u015fi a fundament\u0103rii m\u0103surilor de interven\u0163ie, asupra construc\u0163iilor cu destina\u0163ia de spital, policlinic\u0103 sau dispensar policlinic care se afl\u0103 \u00een patrimoniul institu\u0163iilor publice respective \u015fi care au fost construite \u00eenainte de anul 1978. \u00cen cazul existen\u0163ei unor astfel de expertize, numai cl\u0103dirile expertizate dup\u0103 data de 1 ianuarie 2010 sunt exceptate de la reexpertizare. Expertizele tehnice \u00een vederea \u00eencadr\u0103rii acestora \u00een clas\u0103 de risc seismic \u015fi a fundament\u0103rii m\u0103surilor de interven\u0163ie vor fi finalizate p\u00e2n\u0103 la data de 1 iunie 2024\u201d – a\u0219a suna propunerea DSU. <\/p>\n\n\n\n

O concluzie amar\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Lipsa de informa\u021bii \u0219i lipsa de educa\u021bie cu privire la riscul seismic sunt principalele vulnerabilit\u0103\u021bi ale Rom\u00e2niei \u0219i ale Bucure\u0219tiului \u00een fa\u021ba unui seism devastator. To\u021bi cei cu care am vorbit spun c\u0103 autorit\u0103\u021bile trebuie s\u0103-i ajute pe cet\u0103\u021beni s\u0103 con\u0219tientizeze riscul seismic, s\u0103-i determin\u0103 s\u0103 fac\u0103 pa\u0219i spre consolidarea cl\u0103dirilor vulnerabile \u0219i s\u0103 le explice clar ce au de f\u0103cut \u00een caz de cutremur.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDe ce sunt japonezii mult mai educa\u021bi \u0219i mai informa\u021bi? Pentru c\u0103 la ei seismele sunt mai dese \u0219i memoria de la un cutremur la altul este vie, este prezent\u0103. Nu au timp s\u0103 uite. Din \u201877 \u0219i p\u00e2n\u0103 acum a trecut at\u00e2ta timp. Oameni se g\u00e2ndesc: las\u0103 c\u0103 nu o s\u0103 se \u00eent\u00e2mple de dou\u0103 ori pe parcursul vie\u021bii mele. Faptul c\u0103 memoria colectiv\u0103 este foarte scurt\u0103 este \u0219i asta o problem\u0103. De aceea cet\u0103\u021benii sunt mai relaxa\u021bi, iar aici este responsabilitatea autorit\u0103\u021bilor s\u0103 \u021bin\u0103 aceast\u0103 memorie \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103 treaz\u0103. De aceea trebuie educa\u021bi oamenii permanent. Informare \u0219i educare \u00een primul r\u00e2nd. Celelalte sunt lucruri care se regleaz\u0103 prin diferite politici publice \u0219i acestea pot fi impulsionate de cet\u0103\u021beni, dac\u0103 sunt suficient de con\u0219tien\u021bi\u201d, a conchis Raluca Munteanu.
<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Biserica Enei, dup\u0103 cutremurul din 1977. Sursa foto: Wikipedia<\/a>.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

Cite\u0219te \u0219i al doilea episod din seria despre cutremur: consolidarea cu fr\u00e2na tras\u0103 \u00een capitala european\u0103 cea mai vulnerabil\u0103 la cutremur<\/a><\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Autor<\/strong>: Cristina Sb\u00eern<\/em>
Editor<\/strong>: Oana Despa<\/em><\/p>\n\n\n\n

\n
<\/div>\n\n\n\n
Ajut\u0103-ne s\u0103 te \u021binem informat!<\/strong><\/a><\/div>\n\n\n\n

Po\u021bi contribui la campaniile de informare \u0219i jurnalismul independent pe care \u00eel facem printr-o dona\u021bie recurent\u0103 c\u0103tre Asocia\u021bia Funky Citizens.<\/em><\/p>\n\n\n\n