{"id":14947,"date":"2020-11-10T12:22:03","date_gmt":"2020-11-10T09:22:03","guid":{"rendered":"https:\/\/buletin.de\/bucuresti\/?p=14947"},"modified":"2020-11-23T19:30:02","modified_gmt":"2020-11-23T16:30:02","slug":"otrava-de-la-elcen-i-termocentralele-bucurestiului-functioneaza-cu-derogari-de-la-legile-de-mediu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/buletin.de\/bucuresti\/otrava-de-la-elcen-i-termocentralele-bucurestiului-functioneaza-cu-derogari-de-la-legile-de-mediu\/","title":{"rendered":"Otrava de la ELCEN (I): Termocentralele Bucure\u0219tiului func\u021bioneaz\u0103 cu derog\u0103ri de la legile de mediu"},"content":{"rendered":"\n

Poluarea aerului din Capital\u0103 atinge periodic cote alarmante, \u00een timp ce opinia public\u0103 \u0219i autorit\u0103\u021bile dau vina deopotriv\u0103 pe arderile necontrolate \u0219i condi\u021biile atmosferice. Dincolo de toate acestea, la fenomenul senzorilor ro\u0219ii constribuie \u0219i arderile legale, care au loc, cel pu\u021bin \u00een cazul termocentralelor ELCEN, cu excep\u021bii de la legisla\u021bia de protec\u021bie a mediului.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Visul lui Nicolae Ceau\u0219escu era ca toate termocentralele din Rom\u00e2nia, inclusiv cele construite \u00een Bucure\u0219ti, s\u0103 func\u021bioneze cu lignit excavat din Oltenia.<\/p>\n\n\n\n

Tehnologia \u021binea de injectarea prafului de c\u0103rbune \u00een arz\u0103toarele care transformau apa \u00een aburi \u0219i, mai apoi, \u00een curentul electric care era trimis c\u0103tre uzinele energofage.<\/p>\n\n\n\n

Distrugerea cartierelor istorice \u0219i \u00eenlocuirea lor cu cartiere de blocuri dar \u0219i dezvoltarea imobiliar\u0103 for\u021bat\u0103 care \u00eempins grani\u021bele Capitalei \u00een c\u00e2mpurile de la periferie au venit la pachet \u0219i cu o serie de costuri legate de \u00eenc\u0103lzirea domestic\u0103, adic\u0103 termoficare.<\/p>\n\n\n\n

Termenul este de sorginte sovietic\u0103 \u0219i este echivaletul cogener\u0103rii, un cuv\u00e2nt patentat \u00een Occident.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ambele cazuri este vorba despre facilit\u0103\u021bi industriale care pot s\u0103 produc\u0103 electricitate dar \u0219i caldur\u0103 pentru caloriferele \u0219i robinetele imobilelor din jur \u0219i printr-o serie de instala\u021bii separate denumite Cazane de Ap\u0103 Fierbinte.<\/p>\n\n\n\n

Modelul centralelor electrice de termoficare(C.E.T.) de mari dimensiuni \u00een interiorul ora\u0219elor este specific fostelor \u021b\u0103ri socialiste.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen \u021b\u0103rile non-comuniste s-a mers pe ideea unor centrale de dimensiuni mai mici care s\u0103 alimenteze cu agent termic zone restr\u00e2nse care presupun cartiere cu c\u00e2teva zeci de blocuri.   <\/p>\n\n\n\n

Modelul Bucure\u0219tiului este cel de la Moscova. Acolo, \u00een trecut, existau 29 de C.E.T.-uri din care ast\u0103zi mai func\u021bioneaz\u0103 aproximativ 20.<\/p>\n\n\n\n

La Bucure\u0219ti, dup\u0103 \u00eenchiderea CET Pipera \u00een 2008 \u0219i CET Titan \u00een 2014, s-a ajuns la un num\u0103r de patru: CET Vest, CET Bucuresti Sud, CET Progresul si CET Groz\u0103ve\u0219ti care produc electricitate c\u00e2t s\u0103 acopere 4% din cota de pia\u021b\u0103 la nivel na\u021bional.      <\/p>\n\n\n\n

Spre deosebire de Var\u0219ovia, care \u0219i \u00een 2020 arde c\u0103rbuni pentru cogenerare, la Bucure\u0219ti niciuna dintre temocentrale nu a ajuns sa ard\u0103 c\u0103rbuni vreodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Centrala Siekierki din Var\u0219ovia, inaugurat\u0103 \u00een 1971, este cea mai mare termocentral\u0103 de acest tip din Polonia cu o putere instalat\u0103 de 620 MW (sursa: termika.pgnig.pl)<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Asta de\u0219i ini\u021bial fuseser\u0103 montate, cel pu\u021bin \u00een cazul CET Progresul – cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 termocentral\u0103 inagurat\u0103 \u00een 1987 – instala\u021bii pentru lignit care au fost adaptate ulterior s\u0103 ard\u0103 gaze \u0219i p\u0103cur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Toate func\u021bioneaz\u0103 ast\u0103zi sub umbrela Electrocentrale Bucure\u0219ti S.A., care are ca obiect principal de activitate, declarat la Registrul Comer\u021bului, produc\u021bia de energie electric\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Puterea electric\u0103 instalat\u0103 a celor patru centrale din Bucure\u0219ti, de aproape 1.300 de megawa\u021bi, concureaz\u0103 cu cea a Complexului Energetic Rovinari, aflat la 230 de kilometri distan\u021b\u0103. Instala\u021biile de acolo sunt dependente de c\u0103rbune \u0219i s-au num\u0103rat p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd printre cei mai mari poluatori din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Mircea R\u0103dulescu are 78 de ani \u0219i este expert \u00een tehnologii pentru centrale termoelectrice \u0219i protec\u021bia mediului (sursa: mircea-radulescu.webnode.ro)<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Inginerul Mircea R\u0103dulescu a lucrat \u00een trecut la CET Vest \u0219i CET Bucure\u0219ti Sud.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen periaoda 2005-2010 a f\u0103cut parte din echipa care a modernizat termocentralele din Bucure\u0219ti astfel \u00eenc\u00e2t instala\u021biile s\u0103 respecte legisla\u021bia european\u0103 de mediu de atunci cu privire la oxizii de azot.<\/p>\n\n\n\n

\u201cInstala\u021biile realizate atunci \u00eendeplineau normele europene. Cu ce s-a realizat la C.E.T. Progresul acum un an este sub limita cerut\u0103 de normele actuale<\/em> europene<\/em>\u201d, spune inginerul Mircea R\u0103dulescu.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Un paradox criminal?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Pe l\u00e2ng\u0103 dioxidul de carbon generat de arderi, oxizii de azot reprezint\u0103 \u00een marea lor majoritate gaze f\u0103r\u0103 culoare sau miros \u0219i se pot reg\u0103si \u00een m\u0103sur\u0103torile de calitate a aerului pentru PM 2.5. <\/p>\n\n\n\n

Microparticulele de oxizi de azot pe care le putem sim\u021bi sunt cele emise de motoarele autorismelor, de procesele industriale sau de producerea de energie electric\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Deosebit de toxici pentru oameni \u0219i animale, inhala\u021bi \u00een mod regulat oxizii de azot pot duce la enfizem pulmonar.<\/p>\n\n\n\n

Adic\u0103 la dilatarea excesiv\u0103 \u0219i permanent\u0103 a pl\u0103m\u00e2nilor, cauzat\u0103 de atrofierea \u0219i ruperea leg\u0103turilor dintre alveole, cumulat\u0103 cu pierderea elasticit\u0103\u021bii acestora. <\/p>\n\n\n\n

Mai exact, o deteriorarea ireversibil\u0103 a pl\u0103m\u00e2nilor care, potrivit doctorilor, se manifest\u0103 mult mai agresiv la copii.<\/p>\n\n\n\n

\u201cTehnologia nou\u0103 pentru termocentrale \u00eenseamn\u0103 schimbarea arz\u0103toarelor. Oxizii de azot se produc ca urmare a temperaturilor ridicate din flac\u0103r\u0103. P\u00e2n\u0103 acum procesele de ardere trebuiau s\u0103 fie intense iar prin noua tehnologie are loc o ardere la temperatur\u0103 mai mic\u0103, la o concentra\u021bie mai mic\u0103 de aer. Orice m\u0103sura de reducere a polu\u0103rii cost\u0103, respectiv cazanul va consuma mai mult combustibil pentru a avea aceea\u0219i capacitate de produc\u021bie.<\/strong> Adic\u0103 produsele de ardere sunt poluante \u00een m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 dar cheltuielile pentru exploatare sunt mai mari pentru a produce aceea\u0219i cantitate de energie electric\u0103 \u0219i termic\u0103<\/em>\u201d, explic\u0103 inginerul R\u0103dulescu.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Cu alte cuvinte, paradoxal, limitarea polu\u0103rii prin modernizarea termocentralelor existente presupune cre\u0219terea consumului de gaze.  <\/p>\n\n\n\n

Cele mai recente date cu privire la c\u00e2t ard termocentralele bucure\u0219tene le reg\u0103sim \u00een autoriza\u021biile privind emisiile de gaze cu efect de ser\u0103 de la Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 de Protec\u021bie a Mediului din 2018 care sunt valabile p\u00e2n\u0103 anul acesta.<\/p>\n\n\n\n

Cu excep\u021bia CET Progresul, \u00een cazul c\u0103reia informa\u021biile sunt incomplete, \u00een 2017, \u00een Bucure\u0219ti s-au ars la C.E.T. Groz\u0103ve\u0219ti, C.E.T. Bucure\u0219ti Sud \u0219i C.E.T. Vest aproape un miliard de metri cubi gaze naturale pentru producerea de energie electric\u0103 \u0219i termic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Asta \u00eenseamn\u0103 aproape 30% din capacitatea sistemului na\u021bional de \u00eenmagazinare a gazelor naturare al Transgaz de 3,1 miliarde de metri cubi.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>