{"id":135374,"date":"2025-06-18T05:57:00","date_gmt":"2025-06-18T02:57:00","guid":{"rendered":"https:\/\/buletin.de\/bucuresti\/?p=135374"},"modified":"2025-06-18T16:18:50","modified_gmt":"2025-06-18T13:18:50","slug":"opinie-elevii-pandemiei-si-nostalgia-anticipata-a-ultimului-an-de-liceu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/buletin.de\/bucuresti\/opinie-elevii-pandemiei-si-nostalgia-anticipata-a-ultimului-an-de-liceu\/","title":{"rendered":"OPINIE | Elevii pandemiei \u0219i \u201enostalgia\u201d anticipat\u0103 a ultimului an de liceu"},"content":{"rendered":"\n

Sunt \u00eenc\u0103 elev de liceu \u00een Capital\u0103, la un colegiu de prestigiu. At\u00e2t pentru mine, c\u00e2t \u0219i pentru colegii mei mai mari, cei din clasa a XII-a, care tocmai au \u00eencheiat ultimul an de liceu, mersul la \u0219coal\u0103 reprezint\u0103 ceva firesc, aproape ca ploaia sau iarba care \u00eenverze\u0219te prim\u0103vara. E o parte natural\u0103 a vie\u021bii, o continuitate de necontestat \u00een lumea noastr\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Acum, c\u00e2nd i-am privit pe cei mari plimb\u00e2ndu-se pe holuri cu o emo\u021bie amestecat\u0103 cu regret \u00een priviri, \u00eemi dau seama mai clar ca niciodat\u0103 de ce pre\u021buiesc aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Am p\u0103\u0219it pentru prima oar\u0103 pe poarta unei \u0219coli \u00een 2013. Cu emo\u021bie \u0219i pu\u021bin\u0103 team\u0103, mi-am cunoscut primul dasc\u0103l. Doisprezece ani mai t\u00e2rziu, la finalul clasei a XI-a, pot spune cu certitudine c\u0103 a\u0219 alege acela\u0219i drum de o mie de ori, f\u0103r\u0103 ezitare.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen clasa a IX-a nu cuno\u0219team pe nimeni, cu excep\u021bia c\u00e2torva fe\u021be familiare din \u0219coala general\u0103. Nu mai sim\u021beam fric\u0103, dar necunoscutul primului an de liceu m\u0103 nelini\u0219tea. Mi-am luat inima \u00een din\u021bi \u0219i mi-am cunoscut, pe r\u00e2nd, colegii. <\/p>\n\n\n\n

Am observat c\u0103 \u0219i pentru ei \u00eenceputul era o provocare, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t pandemia \u0219i anii de \u0219coal\u0103 on-line \u00ee\u0219i l\u0103sau \u00eenc\u0103 urmele, discret, dar persistent.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Tensiunea era \u00een aer. De\u0219i atunci nu \u00een\u021belegeam de ce a\u0219 mai avea nevoie de prietenii noi, c\u00e2nd leg\u0103turile vechi p\u0103reau indestructibile, timpul m-a \u00eenv\u0103\u021bat contrariul.<\/p>\n\n\n\n

CITE\u0218TE \u0218I: OPINIE | Rom\u00e2nia educat\u0103: lec\u021bia la care ne chinuim s\u0103 trecem clasa<\/a><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Liceul, extemporal pentru via\u021b\u0103<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Pentru mine \u0219i colegii mei, liceul e mai mult dec\u00e2t o institu\u021bie: e un test real pentru via\u021b\u0103. Aici am \u00eenv\u0103\u021bat cine sunt, cine vreau s\u0103 devin. Profesorii ne-au fost sprijin \u0219i ghid, iar mare parte din ceea ce am reu\u0219it li se datoreaz\u0103 lor.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nu voi uita niciodat\u0103 zilele \u00een care ploua toren\u021bial, dar ie\u0219eam \u00een curte f\u0103r\u0103 ezitare. Nici emo\u021biile testelor de matematic\u0103, care ne uneau \u00een acela\u0219i efort de \u00eenv\u0103\u021bare, pentru c\u0103 \u0219tiam c\u0103 nu exist\u0103 alt\u0103 variant\u0103 – copiatul nu era o op\u021biune.<\/p>\n\n\n\n

Excursiile, de la g\u0103rile \u00een care ne prindea diminea\u021ba, p\u00e2n\u0103 la serile \u00een discoteca pensiunii, nu vor fi uitate. Nici drumul spre cabana Trei Brazi, pe care l-am urcat cu greu, dar care ne-a apropiat mai mult dec\u00e2t orice alt\u0103 activitate. Efortul comun ne-a transformat \u00eentr-o echip\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mi-a\u0219 dori uneori s\u0103 m\u0103 pot \u00eentoarce \u00een acele momente. S\u0103 le retr\u0103iesc la infinit. S\u0103 simt din nou bucuria victoriei la faza na\u021bional\u0103 a Concursului de Comunic\u0103ri \u0218tiin\u021bifice la Chimie, de\u0219i banii de la minister \u00eenc\u0103 nu au sosit.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219 lua-o de la cap\u0103t f\u0103r\u0103 ezitare: de la primul job de var\u0103, p\u00e2n\u0103 la primele emo\u021bii din curtea liceului plin\u0103 cu \u201eflori de cire\u0219\u201d.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

CITE\u0218TE \u0218I: EDITORIAL | Furtuna violent\u0103 din Bucure\u0219ti se nume\u0219te Apa Nova<\/a><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u201eTimp, nu fii hain. S\u0103 mai fim liceeni m\u0103car pu\u021bin.\u201d<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

S\u0103 mai fim liceeni, m\u0103car pu\u021bin! \u00cenc\u0103 un an n-ar fi de ajuns s\u0103 continu\u0103m povestea \u00eenceput\u0103 \u00eempreun\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mi-ar lipsi ritualul cafelei de diminea\u021b\u0103, \u00een care \u201epunem \u021bara la cale\u201d, dar \u0219i n\u0103zb\u00e2tiile nevinovate din liceu. Mi-ar lipsi \u0219i sistemul care, de\u0219i are lipsurile lui \u0219i este \u00een continuare rigid \u201em-a f\u0103cut om mare”, dar \u0219i Consiliul Elevilor \u00een care recunosc, mi-am investit zeci de ore de munc\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Alo, reforma<\/a> educa\u021biei? Unde e\u0219ti? Trei ani te-am c\u0103utat \u0219i nu te-am g\u0103sit.<\/p>\n\n\n\n

Cel mai mult, \u00eens\u0103, \u0219tiu c\u0103 \u00eemi vor lipsi colegii \u0219i energia unei \u0219coli care f\u0103r\u0103 elevi nu e dec\u00e2t o cl\u0103dire. Domnul diriginte, cu r\u0103bdarea \u0219i empatia sa, are \u0219i el un loc bine stabilit \u00een memoria noastr\u0103 colectiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ultima fil\u0103, ultimul an de liceu, nu \u0219i ultimul capitol<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Mai am un an p\u00e2n\u0103 la bacalaureat \u0219i, cam tot at\u00e2t, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd voi p\u0103\u0219i pentru ultima oar\u0103 pe poarta liceului, poate fredon\u00e2nd \u201eAni de liceu\u201d de Stela Enache. \u0218tiu c\u0103 mul\u021bi vor pl\u00e2nge – \u0219i nu pentru c\u0103 s-a \u00eencheiat, ci pentru c\u0103 a fost cu adev\u0103rat frumos. \u0218i eu simt c\u0103 n-a\u0219 vrea s\u0103 se termine.<\/strong><\/p>\n\n\n\n