{"id":101108,"date":"2024-10-07T13:23:57","date_gmt":"2024-10-07T10:23:57","guid":{"rendered":"https:\/\/buletin.de\/bucuresti\/?p=101108"},"modified":"2024-10-07T13:34:49","modified_gmt":"2024-10-07T10:34:49","slug":"bucurestiul-gazda-pentru-summitul-european-al-patrimoniului-cultural-insa-fara-nicio-nominalizare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/buletin.de\/bucuresti\/bucurestiul-gazda-pentru-summitul-european-al-patrimoniului-cultural-insa-fara-nicio-nominalizare\/","title":{"rendered":"Bucure\u015ftiul, gazd\u0103 pentru Summitul European al Patrimoniului Cultural, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 nicio\u00a0nominalizare"},"content":{"rendered":"\n

Capitala este gazda Summitului European al Patrimoniului, desf\u0103\u0219urat \u00een perioada 6-8 octombrie. Luni seara, 7 octombrie, ceremonia de decernare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu\/Premiilor Europa Nostra are loc la Ateneul Rom\u00e2n. Printre c\u00e2\u0219tig\u0103tori se num\u0103r\u0103 dou\u0103 proiecte din Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 niciunul din Bucure\u0219ti.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen total, 26 de proiecte de conservare a patrimoniului cultural din UE<\/a> vor fi premiate, dintre care dou\u0103 din Rom\u00e2nia: Biserica S\u0103seasc\u0103 din Alma Vii \u0219i Biserica Sf\u00e2ntului Mihail din Cluj-Napoca.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a>
Biserica S\u0103seasc\u0103 din Alma Vii<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a>
Biserica Sf. Mihail<\/figcaption><\/figure>\n
Foto: www.europeanheritageawards.eu<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Dintre cei 26 c\u00e2\u0219tig\u0103tori, cinci proiecte vor primi marele premiu, \u00een valoare de 10.000 euro. Cele cinci premii Grand-Prix, al\u0103turi de Premiul Publicului, vor fi anun\u021bate \u00een cadrul festivit\u0103\u021bii g\u0103zduite ast\u0103zi, \u00eencep\u00e2nd cu ora 19:30 la Ateneul Rom\u00e2n. Evenimentul poate fi urm\u0103rit live aici<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Premiile Europa Nostra au fost lansate de Comisia European\u0103 \u00een 2002 \u0219i sunt menite s\u0103 eviden\u021bieze cele mai bune practici din Europa, \u00een domeniul conserv\u0103rii patrimoniului.<\/p>\n\n\n\n

Simbolurile patrimoniului industrial. Rybnik vs Bucure\u0219ti<\/h2>\n\n\n\n

Printre c\u00e2\u0219tig\u0103tori se num\u0103r\u0103 mina istoric\u0103 din Rybnik, Polonia, construit\u0103 \u00een 1792. Dup\u0103 ce a func\u021bionat mai bine de 200 ani, minerii s-au mobilizat, \u00een 1999, pentru a salva situl de la degradare.<\/p>\n\n\n\n

Lucr\u0103rile de restaurare au \u00eenceput \u00een 2018. Astfel, mina a devenit un centru cultural deschis comunit\u0103\u021bii \u0219i turismului.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a>
Ignacy Historic Mine
in Rybnik, Poland\/ www.europeanheritageawards.eu<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a>
Moara lui Assan. Foto: bucurestiulmeudrag.ro\/ Mihai Petre<\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Exemplu negativ st\u0103 un monument istoric din Capital\u0103, construit \u00een aceea\u0219i epoc\u0103 \u015fi care ar fi putut s\u0103 fie pe lista nominaliz\u0103rilor. De\u0219i au existat discu\u021bii pentru restaurarea cl\u0103dirii, Moara lui Assan a r\u0103mas o ruin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cel mai recent, \u00een februarie 2024, Consiliul Local al Sectorului 2 a adoptat o hot\u0103r\u00e2re prin care cere acordul Consiliului General al Municipiului Bucure\u0219ti 28 de a se ocupa de moar\u0103. Mai exact, autorit\u0103\u0163ile vor \u00eencerca s\u0103 \u00eenceap\u0103 procedurile de expropriere \u015fi s\u0103 transforme locul \u00eentr-un hub cultural. Astfel monumentul istoric ar putea fi salvat, cu ajutorul unor arhitec\u0163i str\u0103ini.<\/p>\n\n\n\n

Moara lui Assan a fost ridicat\u0103 \u00een 1853, fiind prima moar\u0103 cu abur din Rom\u00e2nia. \u00cen 1948, aceasta a fost confiscat\u0103 de regimul comunist. Dup\u0103 1950, regimul comunist \u00eenfiin\u021beaz\u0103 dou\u0103 fabrici, de p\u00e2ine \u0219i de ulei, care au r\u0103mas \u00een paragin\u0103 dup\u0103 revolu\u021bia din 1989.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen iunie 1990,<\/a> premierul Petre Roman a emis Hot\u0103r\u00e2rea 706\/20.06.1990, prin care \u201ea dezafectat\u201d unitatea 1 a \u00eentreprinderii de ulei pentru \u201emodernizarea \u015fi concentrarea produc\u0163iei\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Monumentul nu a beneficiat niciodat\u0103 de paz\u0103 \u2013 din contr\u0103, ho\u0163ii au profitat c\u0103 a fost l\u0103sat de izbeli\u015fte. Primele distrugeri semnalate autorit\u0103\u021bilor ar fi \u00eenceput din anul 1995, furturi de mobilier \u0219i elemente estetice, fierul forjat al ferestrelor, alte distrugeri \u0219i demol\u0103ri.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a>

Surs\u0103: Openverse<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Cl\u0103dirile au trecut prin dou\u0103 mari incendii, unul \u00een 2008 \u0219i unul \u00een 2012. La \u00eenceputul anului 2012, s-a pr\u0103bu\u0219it acoperi\u0219ul construc\u021biei, iar, \u00een luna iunie, a urmat incendiul: pompierii au avut nevoie de peste 30 de ore pentru a reu\u0219i s\u0103 sting\u0103 incendiul. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen 2012, era acela\u0219i proprietar ca \u00een prezent, Ozran Real Estate. Potrivit unui articol Libertatea <\/a>de la acea vreme, Prim\u0103ria Sectorului 2 ar fi propus \u0219i atunci exproprierea monumentelor istorice ce alc\u0103tuiesc Moara lui Assan.<\/p>\n\n\n\n

CITE\u0218TE \u0218I: \u201eMoara lui Assan\u201d ar putea fi recuperat\u0103 de stat \u015fi ref\u0103cut\u0103 cu planurile unor arhitec\u0163i interna\u0163ionali<\/a><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Capitala monumentelor \u00een paragin\u0103<\/h2>\n\n\n\n

De altfel, Capitala este plin\u0103 de cl\u0103diri istorice care au fost l\u0103sate s\u0103 se degradeze, de\u0219i sunt incluse pe Lista Monumentelor Istorice. C\u00e2teva exemple despre care a scris \u0219i Buletin de Bucure\u0219ti sunt:<\/p>\n\n\n\n