Sistemul de alegere a primarilor într-un singur tur nu este doar o anomalie democratică, ci o condamnare administrativă a Capitalei şi zonei sale metropolitane.
De ani de zile, Bucureștiul este condus de primari aleși de o minoritate a cetățenilor cu drept de vot. Lipsa unei majorități reale a devenit o constantă a administrației locale şi a transformat orașul într-un „laborator” al legitimității fragile și al compromisurilor din culise. Asta în cazul în care puterea nu se confiscă cu totul, ca-n cazul Ilfovului, unde a fost instaurată „monarhia electorală”.
O analiză simplă a rezultatelor de la ultimele trei scrutine locale pentru Primăria Generală arată dimensiunea problemei. Sunt la îndemna oricui, la un click distanță, pe rezultatevot.ro
Așadar, în ultimii aproape 10 ani, în București, prezența la vot a rămas constant scăzută, iar câștigătorii au obținut mandatele cu un sprijin ridicol de mic din totalul electoratului.
Cum arată anomalia democratică
În 2016, la o prezență de doar 33,2% din cei 1.793.263 de cetățeni cu drept de vot, Gabriela Firea (PSD) a fost aleasă primar cu 43,4% din voturile exprimate, echivalentul a 246.553 de voturi. Asta înseamnă că primarul a fost votat de circa 13,7% din totalul persoanelor care puteau vota.
Patru ani mai târziu, prezența a crescut ușor la 36,7% din cei 1.827.726 de alegători. Nicușor Dan a obținut victoria cu 42,8% din voturi, adică 282.631 de voturi. Sprijinul din totalul cetățenilor cu drept de vot a fost, în acest caz, de circa 15,4%.
2024. Deși prezența a atins un „record” de 41,19% din cei 1.812.094 de alegători, Nicușor Dan a fost reales cu 48,3% din voturile exprimate, în urma a 352.734 de voturi. Chiar și cu acest procent mai mare, legitimitatea se menține sub o cincime din totalul cetățenilor cu drept de vot: circa 19,5% din electorat l-a votat pe actual preşedinte al Republicii.
Aceste date demonstrează că, la fiecare scrutin, Primarul General a reprezentat, numeric, o minoritate clară în fața masei de cetățeni cu drept de vot, indiferent de opțiunea lor, fie că e vorba despre vot valid, nul, sau neprezentare.
Mai precis, primarul general ajunge în funcție după ce este votat de cel mult un sector din șase.
Iar dacă aducem în discuţie UAT-urile locale, aici intră în ecuaţie ori psihoza colectivă cu privire la datul cu ruj ori oraşul cu cei mai mulţi bugetari din ţară(wink-wink).
Aici, reprezentativitatea este la fel de relativă. Pentru cei doi primari de sector aspiranţi acum la fotoliul de primar general, procentele „reale” din 2024 arată astfel: Ciucu – 31% iar Băluţă – 25%.
CITEȘTE ȘI: EDITORIAL | De ce este reacția lui Ciprian Ciucu la adresa Buletin de București o amenințare
2011, anul în care s-a amputat votul în două tururi
Până în 2012, primarii erau aleși în două tururi de scrutin, așa cum se întâmplă în majoritatea democrațiilor europene.
Dacă niciun candidat nu obținea 50% + 1 din voturi în primul tur, primii doi mergeau în turul al doilea, iar alegătorii decideau între ei.
Totul s-a schimbat în 2011, când Guvernul Emil Boc (PDL) și-a asumat răspunderea în Parlament pentru modificarea legislației electorale. Motivația oficială: “simplificarea procesului electoral” și “reducerea costurilor”.
S-a întâmplat atât de departe, istoric vorbind, încât cei care au votat anul trecut, pentru prima dată la 18 ani, erau pe la grădiniţă.
Motivația reală de atunci: avantaj politic.
Partidul aflat atunci la guvernare, absorbit ulterior de PNL, aflat în scădere de popularitate pe fondul măsurilor de austeritate ca urmare a crizei financiare, a impus sistemul într-un singur tur pentru a-și conserva primarii în funcție.
Asta pentru că în ultimii aproape 30 de ani, ei au demonstrat în repetate rânduri că pot mobiliza electoralul la firul ierbii.
Aşa se stabilesc procentele din Parlament care dau Guvernul și, în cele din urmă, Puterea unui cerc restrâns de oameni. Tot așa se explică și „puterea” lui Paul Stănescu în interiorul PSD, spre exemplu, care ține „înroșită” harta în Oltenia, de ani de zile.
Otopeni: primar cu dosar penal, reales la o „indiferență” de 13.000 de voturi într-un singur tur
La Otopeni, sistemul uninominal înseamnă altceva: capturarea orașului. Primarul Silviu Gheorghe (PNL), acuzat de DNA că ar fi deturnat peste șapte milioane de euro din fonduri publice, a câștigat în 2024 al optulea mandat consecutiv.
A obținut 53% din voturile celor care au mers la urne. În mod direct, a avut doar 5.000 de voturi din aproape 18.000 de alegători înscrişi pe liste, adică aproape 28%.
Dosarul său, trimis în judecată pe 8 august 2025, vizează contracte fictive pentru lucrări de canalizare și o stație de epurare neexecutată.
Paradoxul suprem? Primăria Otopeni s-a constituit parte civilă în procesul împotriva propriului primar, iar juriştii instituţiei trebuie să-l arate acum cu degetul pe „noul” lor şef, în instanţă.
Într-un oraș cu participare scăzută și fără turul doi, corupția şi clanurile câștigă întotdeauna.
Voluntari: „eternul” Pandele și sistemul de neînlocuit într-un singur tur
Cazul Voluntari completează tabloul. Florentin Pandele, aflat în funcție din anul 2000, a câștigat în 2024 un nou mandat, al șaptelea consecutiv, cu 63,5% din voturile exprimate, adică 11.628 de voturi.
Dar din totalul celor 40.006 cetățeni cu drept de vot, doar 18.736 s-au prezentat la urne. Așadar, o prezență de 46,8%.
Cu alte cuvinte, „eternul primar” al Voluntariului a fost reales de doar 29% din totalul alegătorilor înscriși.
După un sfert de secol în funcție, Florentin Pandele continuă să controleze administrația locală printr-un amestec de notorietate, rețele de dependență instituțională și apatie electorală.
Iar lipsa unui tur al doilea face imposibilă orice alternanță reală la conducerea orașului iar opoziţia este sufocată din faşă.
Voluntariul a devenit o monarhie electorală în care puterea se reînnoiește automat, la fiecare patru ani, prin simpla inerție a sistemului.
Tradus, totul de mai sus înseamnă o clasă politică locală fără presiunea unei majorități reale care-;i poate permite orice.
În funcție de ecosistemul local, primarii aleși cu 13-29% din electoratul total fie nu au un mandat puternic pentru reforme majore, și supraviețuiesc politic prin alianțe fragile și jocuri de culise, fie devin boieri ca-n Evul Mediu.
Aceştia din urmă, ca într-un cerc vicios, îşi exercită influenţa asupra parlamentarilor să nu mişte un deget în privinţa alegerilor în două tururi.
Pentru că, nu-i aşa?, câştiga toată lumea. Mai puţin cetăţeanul.
CITEŞTE ŞI Funky Citizens caută observatori pentru alegerile locale din 7 decembrie
